Scenarii constituționale: Ce se întâmplă dacă Trump nu mai poate candida?

62146306

Procedura înlocuirii preşedintelui SUA a ajuns în atenţia publică în contextul îmbolnăvirii de coronavirus a lui Donald Trump, iar Constituţia prevede că vicepreşedintele preia atribuţiile, însă lucrurile sunt neclare, scrie The New York Times.

Editorialiștii Nicholas Fandos şi Nick Corasaniti explică: "Îmbolnăvirea de coronavirus a preşedintelui Donald Trump a ridicat posibilitatea, oricât de îndepărtată ar fi, ca el să ajungă în incapacitatea de a-şi îndeplini atribuţiile sau chiar de a muri, dacă simptomele se agravează. Chiar dacă o astfel de situaţie rămâne foarte improbabilă şi puţini politicieni de la Washington vor să discute în acest moment despre această posibilitate, dat fiind că Donald Trump a fost transportat la Centrul medical militar Walter Reed, Constituţia şi Congresul au creat în urmă cu mult timp un plan de succesiune pentru a asigura că naţiunea este protejată de adversari şi de conflicte interne în cazurile în care preşedintele ales nu îşi mai poate exercita atribuţiile".

Constituţia SUA prevede că vicepreşedintele este primul pe linia de succesiune în cazul decesului preşedintelui şi poate prelua temporar atribuţiile dacă preşedintele nu îşi poate exercita mandatul. Vicepreşedintele Mike Pence, în vârstă de 61 de ani, a avut rezultat negativ la testul coronavirus efectuat vineri.

Alte situaţii sunt mult mai complicate.

Ce se întâmplă dacă Trump moare sau nu îşi poate exercita atribuţiile?

 

Amendamentul 25 al Constituţiei are următorul conţinut: "În cazul înlăturării preşedintelui din funcţie, decesului sau demisiei, vicepreşedintele va deveni preşedinte". Acest lucru s-a întâmplat deja de opt ori în istoria SUA, cel mai recent în 1963, după asasinarea lui John F. Kennedy, când Lyndon B. Johnson a devenit preşedinte, şi în 1974, când Richard Nixon a demisionat, fiind înlocuit de Gerald Ford.

Există legi şi pentru situaţiile în care ar muri şi vicepreşedintele sau ar fi în incapacitatea exercitării mandatului. Potrivit Legii succesiunii preşedintelui, intrată în vigoare în 1947, următorul pe linia preluării puterii este preşedintele Camerei Reprezentanţilor, urmat de preşedintele Senatului şi de membrii Administraţiei, primul fiind secretarul de Stat.

Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, în vârstă de 80 de ani, a anunţat vineri că nu are coronavirus, declarându-se încrezătoare că există planuri de succesiune în caz de necesitate. Senatorul Charles E. Grassley este preşedintele Senatului. El are 87 de ani.

Ce se întâmplă dacă preşedintele este prea bolnav pentru exercitarea atribuţiilor?

 

Conform Amendamentului constituţional 25, preşedinţii pot transfera voluntar atribuţiile vicepreşedinţilor. În cazul de faţă, Judd Deere, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA, a declarat că Donald Trump îşi menţine total atribuţiile. "Nu are loc niciun transfer. Preşedintele este la conducere", a precizat oficialul citat.

Poate fi înlocuit preşedintele în mod involuntar?

 

Amendamentul 25 permite înlocuirea forţată a unui preşedinte al SUA, inclusiv în cazul în care este prea bolnav pentru delegarea atribuţiilor sau dacă pur şi simplu refuză.

În anul 1919, după un accident cerebral, preşedintele Woodrow Wilson şi-a exercitat restul mandatului parţial paralizat şi orb, iar starea sa a fost ţinută în mare parte secretă. În astfel de cazuri, vicepreşedintele, membri ai Administraţiei sau ai Congresului au puterea de a interveni. Este informat Congresul despre situaţie, iar vicepreşedintele poate prelua atribuţiile.

 

Articol recomandat de sport.ro
„Șantajul Europei s-a dovedit mai puternic!” Plânge Moscova după ultima lovitură plecată din România
„Șantajul Europei s-a dovedit mai puternic!” Plânge Moscova după ultima lovitură plecată din România
Citește și...
Fenomenul care face incendiile din Spania imposibil de controlat. Ce este „regula 30-30-30” de care se tem toți pompierii

Pompierii spanioli depun eforturi colosale pe mai multe fronturi pentru a opri cele mai distrugătoare incendii de vegetație din istoria recentă a țării. În ultima săptămână, flăcările au pârjolit peste 50.000 de hectare de teren.

Mărturia unei românce blocate în infernul din Franța: „A fost foarte mult fum în zonă. Am avut ploaie de cenușă”

Incendiul uriaș din Franța, izbucnit în regiunea Gironde, este la porțile orașului Bordeaux, după ce a mistuit peste 42.000 de hectare, a făcut scrum 240 de case și a impus strămutarea a 220.000 de oameni, printre ei și români.

Un angajat a fost concediat în mai puțin de un minut, după ce i-a cerut șefului o pauză în prima zi de muncă, în Suedia

Un angajat din Suedia susține că a fost concediat chiar înainte de a începe prima zi de muncă, după ce nu a reușit să găsească vestiarul și a cerut câteva minute pentru a se liniști. 

Recomandări
ANAF verifică veniturile obținute de români în străinătate. Cine riscă să plătească un impozit de 70%

Peste un miliard de euro din venituri obținute de români în străinătate au fost declarate la ANAF pentru anul 2025. Cei mai mulți bani au provenit din investiții, iar cei mai puțini din agricultură. 

Șantierele din București, cele mai liniștite locuri ale orașului. Pe unul mai „agitat”, doi dau la lopată, patru se uită

Lucrările sunt întârziate pe unele din cele 50 de șantiere deschise în București pentru schimbarea conductelor și a șinelor de tramvai. 

Fenomenul care face incendiile din Spania imposibil de controlat. Ce este „regula 30-30-30” de care se tem toți pompierii

Pompierii spanioli depun eforturi colosale pe mai multe fronturi pentru a opri cele mai distrugătoare incendii de vegetație din istoria recentă a țării. În ultima săptămână, flăcările au pârjolit peste 50.000 de hectare de teren.