Sanna Marin, premierul Finlandei, „brutal” de sinceră: Fără ajutorul SUA, Europa nu este foarte puternică în fața Rusiei
Când și în ce condiții, negociem pacea pentru Ucraina? Par să fie întrebările la ordinea zilei, în cancelariile occidentale.
Pentru Joe Biden, retragerea Rusiei din Ucraina este condiție obligatorie, înaintea oricăror discuții. Dar Kremlinul pune înainte condiția recunoașterii celor patru teritorii ucrainene, recent anexate, drept pământ rusesc.
Tot despre urgența unei soluții diplomatice a discutat, vineri, telefonic și cancelarul german cu Vladimir Putin, pentru prima dată în ultimele trei luni.
Între timp, atacurile ce vizează ambasadele ucrainene din toată lumea s-au agravat, trecând de la plicuri cu praf exploziv, la pachete cu ochi de animale.
Noi imagini suprinse din satelit arată schimbările dramatice prin care a trecut orașul Mariupol în ultimele nouă luni. Pozele din partea de sus a ecranului au fost făcute în martie, iar cadrele de dedesubt, luna trecută.
O imagine arată construcția unei instalațîi militare rusești între aceste două perioade, în timp ce alte cadre prezintă blocuri sau spitale distruse complet. Orașul port la marea Azov a fost sub ocupația rușilor până în luna mai.
Vineri, liderii occidentali şi-au reafirmat angajamentul de a continua să susțină Ucraina.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Pre-condiţia ca Ucraina să devină stat membru al NATO este să învingă în război. Şi tocmai asta o ajutăm să facă!”.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „N-o să-i împingem niciodată pe ucraineni să semneze compromisuri inacceptabile pentru ei”.
Pe lângă sprijinul militar pentru Kiev, liderii occidentali discută acum deschis și alte abordări.
Joe Biden, președintele SUA: „Îmi aleg cu mare grijă cuvintele: sunt gata să vorbesc cu Putin, dacă mă conving că el caută soluţii pentru a pune capăt războiului. Deocamdată, n-o face! Ce vrea el, de fapt? Cum are de gând să iasă din dezastrul în care singur s-a băgat?”.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Ce-a zis de fapt preşedintele Biden? Că discuţiile sunt posibile doar dacă, mai întâi, Putin retrage armata din Ucraina. Noi îi răspundem: discuţii fără condiţii! Operaţiunea militară specială continuă! Preşedintele (Putin) a fost şi rămâne deschis negocierilor. Evident că ar prefera să ne atingem obiectivele prin mijloace diplomatice paşnice”.
Joe Biden, președintele SUA: „Sunt pregătit, dacă vrea să stea de vorbă, să aflu ce are de gând. Dar o să fac asta doar după consultări cu aliații din NATO. Nu voi discuta cu el pe cont propriu”.
Sanna Marin: „Europa ar fi la ananghie dacă SUA n-ar ajuta atât de consistent Ucraina”
În acest context, șefa guvernului din Finlanda, țară candidată la aderarea la NATO, a subliniat că invazia Rusiei în Ucraina a scos la iveală slăbiciunile şi erorile strategice ale Europei faţă de Moscova.
Sanna Marin, premierul Finlandei: „Trebuie să fiu foarte sinceră, brutal de sinceră. În acest moment, Europa nu este suficient de puternică şi ar fi la ananghie dacă Statele Unite n-ar ajuta atât de consistent Ucraina”.
Între timp, s-au înmulțit gesturile ostile la adresa Kievului, lansate miercuri în Spania, când ambasada Ucrainei și alte instituții spaniole au primit scrisori-capcană, care conțineau un praf-exploziv.
De atunci, la mai multe ambasade ale Ucrainei în străinătate au ajuns "pachete sângeroase" care conţineau ochi de animale sau mesaje amenințătoare. Pe listă sunt ambasadele din Ungaria, Ţările de Jos, Polonia, Croaţia, Cehia, Italia, Kazahstan și Statele Unite.
Ministrul ucrainean de Externe a ordonat că toate ambasadele şi consulatele țării să fie plasate sub protecţie sporită. Ţintele vizate dau de înțeles că sprijinul acordat Ucrainei împotriva Rusiei ar putea fi motivaţia atacurilor.
Dmitro Kuleba, ministrul de Externe al Ucrainei: „Nu, pentru că anticipăm un alt atac masiv cu rachete din partea Rusiei, iar scopul acestui atac este de a provoca distrugerea totală a sistemului nostru energetic. Nu cred că o țară se comportă astfel dacă dorește cu adevărat pacea și, cât timp Putin preferă războiul, noi vom continua să luptăm și să îl înfrângem pe câmpul de luptă”.
În alta ordine de idei, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington observă că asaltul rușilor asupra orașului Bahmut din Donețk arată că armata rusă n-a învățat nimic din luptele anterioare, când, cu prețul unor pierderi grele, a cucerit obiecte de o importanță strategică foarte limitată, de pildă Severodonețk și Lîsîceansk.
Între timp, se poartă discuții pentru organizarea unei întâlniri între directorul general al Agenției ONU pentru Energie Atomică și președintele Vladimir Putin, pentru stabilirea unei zone de siguranțe în jurul centralei nucleare de la Zaporojie, controlată în prezent de ruși.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană se va alătura aliaților din grupul G7 pentru a plafona prețul petrolului pe care Rusia îl va livra statelor terţe. Plafonul a fost stabilit la 60 de dolari pe baril. Concret, Uniunea Europeană le interzice companiilor europene implicate în livrarea petrolului rusesc pe cale maritimă să-şi ofere serviciile dacă prețul petrolului depăşeşte acest prag. Polonia, care a insistat pentru un plafon mai mic, și-a retras obiecția față de propunerea europeană.
Etichete: europa, Finlanda, Rusia, Sanna Marin, SUA,
Dată publicare:
.webp)
