Campania de atacuri ce vizează ambasadele ucrainene din toată lumea s-a agravat. Cine ar fi vinovat
„Când și în ce condiții negociem pacea pentru Ucraina”? Par să fie întrebările la ordinea zilei în cancelariile occidentale. Pentru Joe Biden, retragerea Rusiei din Ucraina este condiție obligatorie înaintea oricăror discuții.
În replică, Kremlinul pune condiția recunoașterii prealabile a celor patru teritorii ucrainene recent anexate drept pământ rusesc. Tot despre urgența unei soluții diplomatice a discutat, vineri, telefonic, și cancelarul german cu Vladimir Putin, pentru prima oară în ultimele trei luni. Între timp, campania de atacuri ce vizează ambasadele ucrainene din toată lumea s-a agravat, trecând de la plicuri cu praf exploziv, la pachete cu ochi de animale. Kievul a ordonat înăsprirea măsurilor de securitate în jurul ambasadelor și consulatelor sale.
Unul dintre subiectele care au dominat discuțiile purtate joi seară de liderul american cu omologul său francez a vizat, firește, criza ucraineană, inclusiv în lumina noii amenințări voalate lansate de diplomația rusă.
Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei: „Nu doar că nu trebuie pornit un război nuclear, dar este inacceptabil orice fel de război între puteri nucleare. Chiar dacă cineva decide să-l înceapă cu mijloace convenționale, riscul degenerării într-unul nuclear ar fi enorm”.
Joe Biden, președintele SUA: „E o singură cale pentru că acest război să se încheie, o cale rațională. Puțin să se retragă din Ucraina. (Putin) provoacă un măcel incredibil al populației civile din Ucraina. Bombardează maternități, spitale, case de copii. Este revoltător. Ideea că Puțin o să-i învingă pe ucraineni e imposibil de conceput”.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Pre-condiția ca Ucraina să devină stat membru al NATO este să învingă în război. Și tocmai asta o ajutăm să facă”.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „N-o să-i împingem niciodată pe ucraineni să semneze compromisuri inacceptabile pentru ei”.
Pe lângă sprijinul militar pentru Kiev, liderii occidentali discută acum deschis și alte abordări.
Joe Biden, președintele SUA: „Îmi aleg cu mare grija cuvintele: sunt gata să vorbesc cu Putin, dacă mă conving că el caută soluții pentru a pune capăt războiului. Deocamdată, n-o face! Ce vrea el de fapt? Cum are de gând să iasă în dezastrul în care singur s-a băgat”?
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Ce-a zis, de fapt, președintele Biden? Că discuțiile sunt posibile doar dacă, mai întâi, Putin retrage armata din Ucraina. Noi îi răspundem: discuții fără condiții! Operațiunea militară specială continuă! Președintele (Putin) a fost și rămâne deschis negocierilor. Evident că ar prefera să ne atingem obiectivele prin mijloace diplomatice pașnice”.
Joe Biden, președintele SUA: „Sunt pregătit dacă vrea să stea de vorbă, să aflu ce are de gând. Dar o să fac asta doar după consultări cu aliații din NATO. Nu o să discut cu el pe cont propriu”.
În acest context, șefa guvernului din Finlanda, țara candidată la integrarea în NATO, a subliniat că invazia şi ocuparea Ucrainei vecine de către Rusia, a scos la iveală slăbiciunile şi erorile strategice ale Europei faţă de Moscova.
Sanna Marin, premierul Finlandei: „Trebuie să fiu foarte sinceră, brutal de sinceră. În acest moment, Europa nu este suficient de puternică și ar fi la ananghie dacă Statele Unite n-ar ajuta atâta de consistent Ucraina”.
Ce dau de înțeles țintele vizate
Între timp, s-au înmulțit gesturile ostile la adresa Kievului, lansate miercuri în Spania, când ambasada Ucrainei și alte instituții spaniole au primit scrisori capcană conținând un praf-exploziv. De atunci, mai multe ambasade ale Ucrainei în străinătate au primit „pachete sângeroase” care conţineau ochi de animale sau mesaje amenințătoare. Pe listă sunt ambasadele din Ungaria, Ţările de Jos, Polonia, Croaţia, Cehia, Italia, Kazahstan și Statele Unite. Ministrul ucrainean de Externe a ordonat ca toate ambasadele şi consulatele țării să fie plasate sub protecţie sporită. Ţintele vizate dau de înțeles că sprijinul acordat Ucrainei împotriva Rusiei ar putea fi motivaţia atacurilor.
În altă ordine de idei, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington observă că asaltul rușilor asupra orașului Bahmut din Donețk arată că armata rusă n-a învățat nimic din luptele anterioare, când, cu prețul unor pierderi grele, a cucerit obiecte de o importanță strategică foarte limitată, de pildă Severodonețk și Lîsîceansk.
Sam Kiley, corespondent CNN: „De aici, din Kramatorsk, se aude rumoarea luptelor îndepărtate, artilerie, poate și lovituri aeriene, rachete, în jurul Bahmutului. Pentru ucraineni, Bahmut nu reprezintă cine știe ce miză strategică. Îl apară, totuși, în timp ce se întreabă de ce investesc rușii atâta putere armată și violentă acolo. Concluzia ucrainenilor este că rușii sunt disperați după o victorie, orice fel de victorie, după un șir lung de înfrângeri”.
Imaginile au fost filmate într-un sat din Donbas, de unde câțiva voluntari au evacuat o bătrână a cărei locuință era într-o zonă intens bombardată de ruși. Pe drum, mașina în care erau, a fost avariată grav de o explozie.
Până la urmă, după o cursă contra-cronometru sub ploaia de proiectile, voluntarii și bătrânica au ajuns în siguranță, în spatele frontului.
Etichete: războiul din Ucraina, Rusia, Ucraina,
Dată publicare:
.webp)
