Rușii atacă Ucraina cu rachete sovietice vechi. Armata lui Putin și-ar fi epuizat muniția performantă
În ultimele ore, armata ucraineană a înregistrat succese în luptele din estul țării. În Bahmut, de exemplu, invadatorii ruși au pierdut teren în timpul unor contraatacuri ucrainene.
Mai mult, se pare că trupele de mercenari Wagner, care au luptat până de curând în această zonă a frontului, au fost retrase și în locul lor au fost trimise unități ale armatei ruse regulate.
Într-un comentariu postat pe rețelele sociale, oligarhul Evgheni Prigojin, șeful unității Wagner, a criticat ministerul rus al Apărării pentru proasta organizare a ofensivei.
Pe frontul de est, metodele rușilor nu s-au schimbat. Infanteria continuă să atace haotic, uneori fără sprijin.
Nu există comunicare între diferitele unități, iar rivalitatea dintre gruparea Wagner și armata regulată rusă a atins apogeul.
Conflictul intern se pare că a fost câștigat de armată, pentru că au apărut informații potrivit cărora mercenarii Wagner au început să fie retrași de pe linia frontului în regiunea Bahmut, iar în locul lor au apărut parașutiști din trupele speciale ruse.
Soldat ucrainean: „Rușii fac aceleași greșeli iar și iar. Asta e situația. Așa se întâmplă de fiecare dată când atacă, nu e nicio diferență majoră”.
Lloyd Austin, secretarul american al Apărării: „Rusia continuă să arunce un număr mare de trupe în regiune. Aceste trupe sunt prost echipate și prost antrenate și, din această cauză, suferă multe pierderi. Ne așteptăm ca situația să continue”.
Muniție veche aruncată în luptă
În cel mai recent atac aerian asupra infrastructurii ucrainene, rușii au folosit și modele vechi de rachete balistice nucleare, cu focoasele scoase. Ucrainenii cred că asta se întâmplă pentru că Moscova nu mai are stocuri mari de rachete performante și încearcă, astfel, să obosească apărarea antiaeriană ucraineană cu ținte false.
Mikhailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski: „(Rușii) cu siguranță schimbă tacticile. E din cauza epuizării resurselor, epuizării rachetelor în Federația Rusă. De aceea, astăzi au folosit rachete sovietice vechi pentru că au foarte puține rachete de mare precizie. Câteva Kalibr, astăzi a mai fost și o rachetă Onyx... doar vreo duzină de rachete care să aibă ceva valoare”.
Continuă și zvonurile unei noi ofensive rusești în nordul Ucrainei, către Sumî, Harkov sau chiar în vest, către Lviv. Putin se întâlnește, vineri, la Moscova cu președintele belarus Alexandr Lukașenko, iar asta a adus noi speculații că Minskul se pregătește să ajute Rusia cu trupe în războiul din Ucraina. Liderul belarus a respins această posibilitate.
Aleksandr Lukashenko, președintele Belarusului: „Suntem oameni pașnici, știm ce înseamnă războiul. Nu vrem război. Și nu e nicio șansă să trimitem trupele noastre în Ucraina, dacă nu suntem atacați din acea direcție”.
NATO intră la cheltuială
La Kiev a ajuns, joi, ministrul israelian de Externe, în prima vizită a unui oficial israelian în Ucraina de la începutul războiului. Israelienii au promis ajutor financiar Kievului, dar nu au dat niciun semn că sunt gata să livreze armament Ucrainei.
Eli Cohen, ministrul israelian de Externe: „Israelul, așa cum am mai spus și în trecut, este solidar și ferm alături de poporul ucrainean”.
Principalul ajutor e așteptat tot dinspre Vest. Responsabilii NATO au început să evalueze care ar putea fi noul obiectiv acceptabil pentru bugetele apărării. Acesta ar urma sa fie aprobat oficial la summitul NATO, care va avea loc în iulie, la Vilnius.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: „Este limpede că trebuie să cheltuim mai mult pentru apărare. Şi, după mine, în loc să schimbăm plafonul de 2% din PIB pentru apărare ar trebui să privim acest procent drept un minim obligatoriu. Fiindcă este evidentă nevoia de muniții, apărare antiaeriană, instructaj, pregătire, capacităţi de vârf”.
Noua țintă dezbină însă statele NATO. Pe de o parte, balticii şi Polonia insistă pentru un procent ambiţios din PIB și o consolidare semnificativă a pregătirii pentru o eventuală agresiune rusă împotriva unei țări NATO.
Andrzej Duda, președintele Poloniei: „Am exprimat sperantele și așteptările noastre cu privire la pregătirea unor noi planuri de securitate, nu doar pentru Polonia, ci și pentru statele Baltice și restul țărilor de pe flancul estic. E vorba de pregătire în eventualitatea unei agresiuni asupra flancului estic al NATO, astfel încât Alianta să reacționeze cât mai rapid în temeiul Articolului 5 al Tratatului TransAtlantic. Ne dorim mărirea efectivelor de trupe pe care NATO le poate trimite rapid spre tara amenintata. Ne dorim, de asemenea, să se instaleze cel mai mare număr posibil de depozite cu arme, echipamente și muniții pe flancul estic al NATO. Dacă există deja infrastructură pe teren, atunci desfăşurarea forţelor va fi mult mai rapidă”.
De cealaltă parte, ţări precum Canada, Spania, Luxemburg şi într-o anumită măsură Italia, consideră că aduc deja o contribuţie suficientă prin investiţiile făcute în industria de apărare sau prin participarea la operaţiunile Alianţei.
Etichete: razboi in ucraina, Rusia, Ucraina,
.webp)
