Romania va detine presedintia UE la data la care se va produce BREXIT-ul. Iohannis: "Nu suntem o tara de mana a doua"
Daca Marea Britanie si Uniunea Europeana vor pune capat 'divortului lor' la termen, adica la inceputul lui 2019, tara care se va afla in acel moment la presedintia prin rotatie a Consiliului UE va fi Romania.
Expatriatii romani ce traiesc pe teritoriul britanic au fost tinta unora dintre sentimentele antiimigranti care au alimentat votul pentru Brexit, remarca un comentariu postat vineri pe site-ul Politico.
Ironia situatiei nu i-a scapat presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, care vede insa in ea o sansa pentru tara sa de a-si demonstra capacitatile restului Uniunii Europene.
'Romania este tratata adesea ca o tara de mana a doua, cu oameni nepregatiti. Nu suntem asa. Suntem o tara serioasa, cu oameni bine pregatiti. Aceasta va fi o ocazie sa aratam ca putem gestiona probleme complicate', a subliniat Iohannis, intr-un interviu acordat Politico la Bruxelles.
Iohannis se va afla sub presiunea de a garanta ca Bucurestiul va exercita cu impartialitate presedintia Consiliului UE, simultan cu incercarea de a apara drepturile celor aproximativ 400.000 de romani care traiesc acum in Marea Britanie.
Romanii si bulgarii au obtinut in ianuarie 2014 dreptul de a munci fara restrictii in Marea Britanie, la sapte ani dupa ce statele lor au aderat la UE. Presa si politicieni de dreapta din Marea Britanie au avertizat atunci ca est-europenii le vor invada tara dupa ce piata muncii le va fi deschisa. Desi aceasta nu s-a intamplat la o asemenea scara, sentimentul antiimigratie a persistat si dicteaza tonul negocierilor intre Londra si UE.
Iohannis a spus fara urma de indoiala ca, asemeni multor altor lideri europeni, considera libertatea de miscare a cetatenilor UE drept o 'linie rosie', fara de care Marea Britanie post-Brexit nu poate conta pe acces liber la piata comuna europeana.
'Nerespectarea sau neacceptarea libertatii de miscare, in opinia mea, anuleaza accesul la piata interna', a subliniat presedintele roman.
Analista Otilia Dhand, de la firma de consultanta Teneo Intelligence, nu se asteapta insa ca Romania sa aiba o pozitie agresiva in timpul viitoarei sale presedintii europene. 'Romanii 'vor dori sa fie vazuti ca administratori eficienti ai acordului care se negociaza', apreciaza Otilia Dhand.
Iohannis a venit la putere acum doi ani, pe un val de nemultumire legat de coruptia din tara. Profesorul de fizica inalt, cu vorba domoala, originar din Sibiu, este un presedinte atipic pentru Romania: este primul din Transilvania si tot primul provenit dintr-o minoritate, cea germana.
Mii de romani din strainatate au stat la cozi la sediile ambasadelor romane pentru a vota in favoarea lui in noiembrie 2014, intr-o competitie in care s-a confruntat, ca reprezentant al Partidului National Liberal (PNL), cu Victor Ponta, atunci prim-ministru din partea Partidului Social-Democrat (PSD). Guvernul Ponta a fost acuzat atunci ca a incercat sa impiedice votul diasporei pentru Iohannis, care a castigat in final cu 54% din optiuni, scrie Politico.
De patru ori primar al Sibiului, Iohannis a aparut pe scena politica la nivel national in 2009, cu o tentativa esuata de a deveni prim-ministru. Dupa alegerea sa la presedintie, opinia publica a fost zguduita de o serie de scandaluri. Ponta si alti politicieni au fost acuzati ca sunt spioni sub acoperire, iar fratele fostului presedinte Traian Basescu a fost inchis pentru coruptie, scrie Politico.
'Am promis un alt tip de politica: transparent, cu un spatiu public mai calm, cu rezultate mai bune, masurabile, cu excluderea coruptilor din partide', a spus Iohannis.
In Bucuresti insa, stilul sau lent, pedagogic de a vorbi a frustrat initial presa si pe unii politicieni, obisnuiti cu stilurile mai explozive ale fostilor presedinti. Iohannis sustine insa ca dezbaterea publica este acum 'mai ordonata, mai civilizata'.
Primul sau an de mandat a fost marcat de tensiuni cu Ponta, ramas prim-ministru, dar care s-a vazut nevoit sa demisioneze in noiembrie 2015, dupa ce mii de oameni au iesit in strada in urma unui tragic incendiu intr-un club din Bucuresti, pus pe seama regulilor laxe de siguranta impotriva incendiilor, permise de oficiali corupti.
Iohannis l-a numit atunci pe Dacian Ciolos, fost comisar european pentru agricultura, in fruntea guvernului pana la alegerile legislative programate pentru 11 decembrie 2016. 'Pana acum, el s-a dovedit un mediator foarte eficient intre diferite grupuri politice din parlament', a comentat Otilia Dhand.
Presedintele considera ca este de datoria sa sa le prezinte votantilor o imagine realista inaintea alegerilor, remarcand ca unii politicieni au aratat interes fata de reforme, in timp ce altii doar 'le-au mimat, iar altora nu le-a pasat deloc'.
El a spus raspicat ca nu va accepta un prim-ministru cu cazier penal, insistand ca acest criteriu se aplica deja oricui cauta sa se angajeze ca agent de paza, asa incat ar trebui sa fie o cerinta 'minimala' pentru a conduce tara.
Lupta impotriva coruptiei a devenit o tema majora in politica din Romania, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) anchetand sute de oficiali de rang inalt. Cu toate acestea, DNA si sefa sa, Laura Codruta Kövesi, se confrunta in mod constant, la randul lor, cu acuzatii de partinire si coruptie.
Unii politicieni sustin ca lupta anticoruptie s-a transformat intr-o vanatoare de vrajitoare, dar Iohannis afirma ca, la o privire mai atenta, cei care vorbesc impotriva DNA 'sunt, in procent de peste 90%, inculpati ei insisi'.
Intre timp, jurnalisti si adversari politici au pus sub semnul intrebarii modul in care presedintele a achizitionat cele sase locuinte aflate in proprietatea sa. Exista, de asemenea, semne de nerabdare publica in ce priveste ritmul lent al progreselor, intr-o tara care este inca una din cele mai sarace din UE si cu peste 3 milioane de cetateni care muncesc in strainatate.
Premierul Dacian Ciolos a declarat, tot pentru Politico, ca guvernul sau tehnocrat, independent, se confrunta cu presiuni similare de super-reforme, chiar daca nu are decat un mandat de un an. 'Nu te poti astepta la miracole in numai un an. insa oamenii nu mai au rabdare', a explicat el.
In opinia presedintelui Iohannis, multi dintre compatriotii sai au avut 'asteptari complet nerealiste. Iar multi dintre cei care au avut astfel de asteptari s-au intors impotriva mea sau doar mi-au intors spatele. insa schimbarile intr-o tara nu pot avea loc peste noapte, nici macar intr-un an. Schimbarile profunde au loc in 10 ani, poate', mai apreciaza el.
