România nu scapă de riscul suspendării fondurilor europene. Bruxelles-ul așteaptă să vadă efectele măsurilor fiscale
România a făcut un pas important la Bruxelles, la reuniunea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană. Planul fiscal mult așteptat a fost depus oficial, iar Comisia Europeană a luat act de acest angajament.
Însă procedura privind deficitul bugetar excesiv continuă, iar fondurile europene riscă în continuare să fie suspendate dacă nu demonstrăm, prin fapte, că ne ținem de reforme.
Este într-adevăr un pas înainte, dar România are de recuperat ani de întârzieri și promisiuni neonorate, după cum a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, aflat la prima sa participare la ECOFIN. În debutul reuniunii miniștrilor de resort din statele membre, i s-a oferit cuvântul — așa cum se obișnuiește pentru orice ministru nou — și a marcat, din start, pachetul fiscal asumat de Guvern.
Doar că Uniunea Europeană vrea dovezi, nu promisiuni. Deși planul fiscal a fost depus, procedura privind deficitul bugetar excesiv a fost deja declanșată și va fi oprită doar în momentul în care măsurile asumate vor produce efecte reale asupra bugetului. Până atunci, riscul suspendării fondurilor europene rămâne o amenințare reală.
Reformele din România, monitorizate de Comisia Europeană
Așadar, Comisia va menține România sub monitorizare strictă până când va vedea schimbări reale. Ministrul Nazare recunoaște că suntem sub o presiune uriașă — și că imaginea țării în fața instituțiilor europene e marcată de ani de neacțiune. Dar că, în paralel, ministrul român a avut o întâlnire informală și cu comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.
România mai are de făcut pași concreți în următoarele zile, inclusiv finalizarea procedurii legislative pentru adoptarea definitivă a pachetului fiscal.
Ministerul Finanțelor: Comisia Europeană, mulțumită de măsurile propuse
Ministerul Finanțelor a transmis că pachetul de măsuri fiscal-bugetare a fost apeciat de Comisia Europeană drept un pas important și pozitiv în îndeplinirea obiectivelor din cadrul procedurii de deficit excesiv.
În cadrul ECOFIN, Comisia Europeană a adoptat azi un set de Recomandări ale Consiliului Uniunii Europene:
- România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește valorile maxime de 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030.
- România ar trebui să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030.
- România trebuie să întreprindă acțiuni eficace și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a deficitului excesiv, până la data de 15 octombrie. Ulterior, România ar trebui să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a prezentei recomandări cel puțin o dată la șase luni, în primăvară în contextul raportului său anual privind progresele înregistrate și în toamnă până la 15 octombrie, până la corectarea deficitului excesiv.
„Le-am transmis partenerilor europeni un semnal ferm că România își asumă cu responsabilitate consolidarea fiscală. Corecția deficitului este o prioritate, iar recentul pachet fiscal asumat de Guvern oferă baza necesară pentru o ajustare credibilă, discutată în detaliu cu reprezentanții Comisiei Europene. Obiectivul nostru este evitarea riscurilor majore legate de suspendarea fondurilor europene și degradarea ratingului de țară, ceea ce ar afecta un acces favorabil la piețele financiare internaționale”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie: ”Știm că autoritățile române finalizează în prezent un pachet substanțial de consolidare fiscală, care va contribui semnificativ la corectarea situației”.
Săptămâna viitoare, o delegație a Comisiei Europene condusă de Celina Gauer – coordonatoarea PNRR la nivel european – ajunge la București pentru a evalua stadiul reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Vizita vine în contextul în care România a înregistrat întârzieri semnificative în depunerea cererilor de plată. Până acum, România a încasat doar o treime din cele 28,5 miliarde de euro alocate, iar termenul-limită pentru utilizarea banilor expiră în august 2026.
