Confruntat cu presiuni interne tot mai puternice – generate de creșterea costului vieții, stagnarea economică, nemulțumirea alegătorilor și, mai recent, precedentul din Ungaria – al patrulea guvern condus de Robert Fico a înaintat, în ultimele săptămâni, mai multe inițiative care vizează modificarea regulilor electorale din Slovacia, potrivit Euractiv.
Două dintre acestea – eliminarea votului prin corespondență și extinderea mandatului administrațiilor locale – sunt deja în dezbatere parlamentară și au declanșat marți proteste sub sloganul „Nu ne vor lua alegerile”, însoțite de o petiție semnată de peste 93.000 de persoane.
Deși cetățenii slovaci din diaspora au reprezentat mai puțin de 2% din electorat la alegerile parlamentare din 2023 (circa 59.000 de votanți), aceștia au susținut masiv partidele de opoziție pro-europene, care au obținut 82% din voturile lor. În schimb, formațiunile aflate la guvernare au primit doar 12%.
Aceste inițiative vin după înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Fico, ceea ce a alimentat temerile la Bratislava că un scenariu similar s-ar putea repeta și în Slovacia.
„Sunt convins că, după Viktor Orbán, următorul va fi Robert Fico”, a declarat liderul opoziției liberale, Michal Šimečka, după alegerile din Ungaria.
Dezechilibrul politic este recunoscut chiar și în interiorul coaliției. Roman Michelko, liderul grupului parlamentar al partidului de extremă dreapta SNS, a afirmat în martie că voturile din diaspora sunt „extrem de favorabile opoziției” și a sugerat că votul la ambasade ar fi „mai echilibrat”.
Criticii avertizează că eliminarea votului prin corespondență ar reduce semnificativ participarea electorală, obligând mulți slovaci din străinătate să parcurgă distanțe mari sau să suporte costuri ridicate pentru a vota – într-o țară care se numără printre cele mai sărace din UE în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor.
Alte propuneri includ extinderea mandatului administrațiilor locale de la patru la cinci ani și creșterea garanției electorale pentru partide de la 17.000 la aproximativ 40.500 de euro.
Fico a mai propus și majorarea pragului electoral de la 5% la 7% sau chiar mai mult, o măsură care ar putea dezavantaja partidele mici din opoziție. Totuși, această inițiativă întâmpină opoziție chiar din partea partenerilor de coaliție mai mici, precum Hlas-SD și SNS, care riscă să nu atingă un prag mai ridicat.
O altă idee lansată în martie vizează introducerea unei „stări de urgență” – un statut intermediar între pace și război, care ar permite inclusiv intervenția militară. Partidele pro-europene avertizează că o astfel de măsură amintește de evoluțiile din Ungaria, unde utilizarea puterilor de urgență a contribuit la consolidarea guvernării pe termen lung a lui Viktor Orbán, ridicând semne de întrebare privind respectarea standardelor democratice în regiune.
Având în vedere sensibilitatea acestor propuneri, președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, a cerut organizarea unei mese rotunde între partidele de guvernare și opoziție.
Mai multe dintre aceste modificări ar necesita o majoritate de 90 de voturi pentru revizuirea Constituției, ceea ce face puțin probabilă adoptarea lor fără sprijinul opoziției.
.webp)
