Reuters: Tarile Europei de Est se tem ca lupta antiterorism a scos Rusia din izolare dupa criza din Ucraina
Un editorial publicat de Reuters atrage atentica asupra unui “efect neasteptat” al atentatelor de la Paris: Rusia pare sa nu mai fie izolata de liderii internationali iar asta creeaza temeri in Europa de Est
In timp ce apar tot mai multe semnale ca relatiile dintre Rusia si statele vest-europene incep sa se dezghete in urma atentatelor de la Paris, in randul tarilor est-europene ce vad in Moscova o amenintare se intensifica temerea ca o astfel de evolutie ar putea conduce nu doar la relaxarea sau chiar anularea sanctiunilor impuse Rusiei in urma destabilizarii Ucrainei, ci si la o posibila atitudine mai concilianta fata de eventuale noi actiuni agresive ale Moscovei in regiune, se arata intr-un comentariu publicat miercuri de agentia Reuters.
Atat atacurile de la Paris, cat si explozia in zbor a unui avion civil rus deasupra Egiptului - ambele actiuni revendicate de gruparea jihadista Statul Islamic - au creat sentimentul ca acum capitalele occidentale si Moscova au un interes comun in combaterea terorismului, mai ales ca Rusia s-a angajat si ea in bombardarea gruparilor islamiste radicale in Siria. Aceasta situatie pare a fi de natura sa scoata Rusia din izolarea in care a intrat dupa anexarea Crimeii si declansarea conflictului armat din estul separatist prorus al Ucrainei.
De altfel, presedintele francez Francois Hollande se va afla la Moscova saptamana viitoare, fiind prima prezenta in capitala rusa a unui lider vest-european in ultimele sase luni, ultima vizita fiind cea a cancelarului german, Angela Merkel, care a fost la Moscova pe 11 mai, dupa ceremoniile ce au marcat 70 de ani de la victoria Armatei Rosii asupra Germaniei naziste.
La randul sau, presedintele rus Vladimir Putin a ordonat fortelor aeriene ruse sa coopereze cu cele franceze in raidurile din Siria, iar oficiali francezi au recunoscut public ca, in noile circumstante, pentru tara lor prioritatea acum este neutralizarea gruparii Statul Islamic, iar inlaturarea de la putere a presedintelui sirian Bashar al-Assad a devenit o problema de importanta secundara.
Prin urmare, oficiali din statele est-europene care se tem cel mai mult de Rusia, precum tarile baltice si Polonia, avertizeaza ca tot de importanta secundara ar putea deveni pentru statele occidentale si implementarea acordurilor de pace in Ucraina, convenite in luna februarie.
“Cooperarea in alta parte nu trebuie sa insemne pentru Europa acceptarea de concesii in vecinatatea ei”, a avertizat premierul Estoniei, Taavi Roivas.
La randul sau, ministrul adjunct de externe polonez, Konrad Szymanski, a atras atentia ca in randul statelor occidentale exista de mai mult timp “un instinct pe termen scurt de a cauta orice scuza pentru a da inapoi in fata unui raspuns adecvat si proportional in fata agresiunii Rusiei in Ucraina”.
Si ministrul lituanian de externe, Linas Linkevicius, a subliniat ca “criza provocata de Rusia in Ucraina nu trebuie sa dispara de pe agenda”. Dar el a tinut sa aminteasca faptul ca daca totusi determinarea UE in fata Rusiei va slabi, atunci nu ar fi pentru prima data cand Europa ar da inapoi in fata agresivitatii Moscovei.
