Reuters: De ce se reaprind tensiunile etnice în nordul Kosovo și ce rol au NATO și UE în acest conflict
Sârbii care protestează în oraşul Mitrovica din nordul Kosovo, divizat etnic, au ridicat marţi noi baricade, la câteva ore după ce Serbia a anunţat că şi-a plasat armata în stare de alertă maximă de luptă.
Ministerul sârb al Apărării a comunicat că, având în vedere ultimele evenimente din regiune şi convingerea Belgradului că autorităţile din Kosovo se pregătesc să-i atace pe sârbi şi să înlăture cu forţa baricadele, preşedintele Aleksandar Vucic a ordonat ca armata şi poliţia din Serbia să fie puse în alertă maximă, scrie Agerpres.
Guvernul din Kosovo a cerut forţelor de menţinere a păcii ale NATO să îndepărteze baricadele, dar a asigurat că are capacitatea şi disponibilitatea de a acţiona.
Kosovo şi Serbia intenţionează să adere la Uniunea Europeană şi au convenit, ca parte a acestui proces de aderare, să îşi rezolve problemele nesoluţionate şi să construiască relaţii de bună vecinătate.
În contextul noilor tensiuni, Reuters prezintă un background al relaţiilor celor două părţi.
De ce există tensiuni
Kosovo şi-a câştigat independenţa faţă de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după o revoltă de gherilă împotriva regimului represiv al Belgradului.
Cu toate acestea, Serbia consideră în continuare Kosovo drept parte integrantă a teritoriului său şi respinge sugestiile că provoacă tensiuni şi conflicte în interiorul graniţelor vecinului său. Belgradul acuză Pristina că încalcă drepturile minorităţii sârbe.
Etnicii sârbi, care nu recunosc guvernul de la Pristina sau instituţiile statului kosovar, reprezintă 5% din cei 1,8 milioane de locuitori ai Kosovo, în timp ce etnicii albanezi reprezintă aproximativ 90%. Etnicii sârbi şi-au manifestat ostilitatea, de exemplu refuzând să plătească operatorului de energie electrică din Kosovo pentru energia electrică pe care o folosesc şi atacând frecvent poliţia care încearcă să facă arestări.
De ce au izbucnit din nou tensiunile
Noi tensiuni etnice au izbucnit de la 10 decembrie, când sârbii au ridicat mai multe baraje rutiere şi s-au implicat în schimburi de focuri cu poliţia după arestarea unui fost poliţist sârb pentru că ar fi agresat ofiţeri de poliţie aflaţi în timpul serviciului la un protest anterior.
Acest impas survine după luni de probleme legate de eliberarea plăcuţelor de înmatriculare auto. De ani de zile, Kosovo doreşte ca cei aproximativ 50.000 de sârbi din nordul ţării să îşi schimbe plăcuţele de înmatriculare sârbeşti cu cele emise de Pristina, ca parte a dorinţei guvernului de a-şi afirma autoritatea asupra teritoriului său.
La 31 iulie, Pristina a anunţat un termen de două luni pentru schimbarea plăcuţelor de înmatriculare, ceea ce a declanşat proteste, dar ulterior a fost de acord să amâne data punerii în aplicare până anul viitor.
Primarii de etnie sârbă din municipalităţile din nordul ţării, împreună cu judecătorii locali şi aproximativ 600 de ofiţeri de poliţie au demisionat în noiembrie în semn de protest faţă de implementarea iminentă a acestei măsuri.
Ce doresc sârbii
Sârbii din Kosovo doresc să creeze o asociaţie de municipalităţi majoritar sârbe care să funcţioneze cu o mai mare autonomie. Serbia şi Kosovo au făcut puţine progrese în această privinţă şi în alte chestiuni de când s-au angajat în 2013 în dialogul condus de UE.
Care este rolul NATO şi al UE
NATO are aproximativ 3.700 de soldaţi staţionaţi în Kosovo pentru a menţine pacea. Alianţa a declarat că va interveni în conformitate cu mandatul său dacă stabilitatea în zonă va fi pusă în pericol. Misiunea Uniunii Europene de sprijinire a statului de drept în Kosovo (EULEX), desfăşurată în 2008, mai are pe teren încă aproximativ 200 de ofiţeri de poliţie specială.
