Reuniune a Consiliului European la Bruxelles. Ce subiecte sunt pe agenda de discuții
Liderii din Uniunea Europeană se reunesc joi şi vineri la Bruxelles pentru a discuta despre sprijinul suplimentar pentru Ucraina, precum şi despre eforturile de a asigura competitivitatea permanentă a economiei blocului comunitar.
La fel ca la începutul acestei luni și la retragerea liderilor din februarie, cheltuielile pentru apărare sunt în prim-plan. Principalul subiect va fi, desigur, Ucraina, pe măsură ce blocul continuă să își arate sprijinul pentru Kiev, în timp ce administrația Trump își pierde interesul, scrie Politico.
Subiecte de discutat și obiectivele summitului
Deși există o listă lungă de subiecte de discutat, de la competitivitate, la Orientul Mijlociu și energie, scopul principal al întâlnirii este de a găsi bani și de a redacta regulile necesare pentru a transforma blocul într-o superputere militară. Având atât de multe de acoperit, președintele Consiliului European, António Costa, a avertizat liderii că ar putea fi necesar să rămână pentru două zile de data aceasta.
Pe agendă sunt, de asemenea, consultări cu privire la relansarea operaţiunii militare a Israelului în Fâşia Gaza, precum şi despre următorul buget pe termen lung al UE, relatează dpa.
Nu se aşteaptă ca cei 27 de lideri din UE să ia decizii de anvergură.
Cu toate acestea, şefa diplomaţiei UE, Kaja Kallas, şi-a exprimat speranţa că Ucrainei i se va promite achiziţionarea a două milioane de cartuşe de muniţie de artilerie pentru apărarea sa împotriva invaziei ruse, după ce nu a primit suficient sprijin în ultimele săptămâni pentru o iniţiativă de angajare de ajutor militar în valoare de 20-40 de miliarde de euro.
Următorul summit al liderilor din UE de după reuniunea de joi este programat pentru iunie.
Ilie Bolojan participă la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a declarat, joi, la Bruxelles, că sunt două subiecte importante pe agenda Consiliului European de joi, primul legat de competitivitate iar al doilea, de apărare europeană. Şeful statului a spus că avem nevoie de o economie competitivă pentru a oferi prosperitate cetăţenilor europeni, scrie News.ro.
Preşedintele interimar a declarat că sunt două subiecte importante pe agenda Consiliului European de astăzi, primul legat de competitivitate iar al doilea legat de apărare europeană.
”Avem nevoie de o economie competitivă pentru a oferi prosperitate cetăţenilor europeni, pentru a crea slujbe mai bune pentru oameni şi pentru a asigura dezvoltarea în viitor”, a precizat Bolojan.
El a menţionat că aici vor fi câteva subiecte, partea de simplificare, partea de facilităţi administrative, pentru ca sarcinile companiilor să fie mult mai scăzute faţă de ceea ce avem astăzi.
”Un alt subiect important este partea de energie, în aşa fel încât să existe o energie mai ieftină pentru familii şi pentru companii, şi, de asemenea, o unificare a pieţelor de capital, în aşa fel încât atât creditele pe care le iau companiile, cât şi plasamentele financiare pe care le fac oamenii să fie mai avantajoase pentru ei”, a mai spus preşedintele interimar.
Ilie Bolojan a completat că pe partea de apărare, care este legată de economia competitivă, se va discuta despre Ucraina şi de asemenea despre dezvoltarea industriei europene de apărare, în aşa fel încât, în afară de creşterea cheltuielilor pentru apărare, să existe un efect economic favorabil prin dezvoltarea conglomeratelor de apărare europene, pentru a crea noi locuri de muncă în economiile europene, pentru a dezvolta cercetarea şi tehnologia.
”De asemenea, se va discuta despre Orientul Mijlociu şi va fi o întâlnire cu secretarul general al ONU”, a mai spus Bolojan.
Această reuniune a Consiliului European este prevăzută de mult timp, însă subliniază o multiplicare a iniţiativelor în Europa după ce Donald Trump a operat o răstunare strategică majoră în urmă cu mai puţin de o lună de zile.
Prima sa convorbire la telefon cu omologul său rus Vladimir Putin a transmis un mesaj clar Bătrânului Continent - Statele Unite poate că nu vor mai fi prezente etern să o apere de o Rusie agresivă.
De la Paris la Londra, trecând prin Bruxelles, frenezia diplomatică declanşată de mâna întinsă de către Casa Albă Kremlinului în Ucraina a refăcut cărţile.
Formate schimbătoare
O avalanşă de reuniuni a reunit subgrupuri de ţări dinăuntrul şi din afara UE, iar atunci când blocul s-a reunit oficial parteneri de la Marea Britanie la Canada au fost informaţi, aşa cum vor fi informaţi din nou săptămâna aceasta.
Secretarul general al NATO Mark Rutte li s-a alăturat cu mai multe ocazii, hotărât să joace un rol de facilitator cu noua putere de la Washington.
Aceste formate schimbătoare sunt totodată un răspuns la provocarea reprezentată de către Viktor Orban, care îşi revendică apropierea atât cu Trump, cât şi cu Putin şi care a încercat, în mai multe rânduri, să blocheze iniţiative europene cu privire la Ucraina.
A doua oară la rând, liderii se pregătesc să se pună de acord, săptămâna aceasta, la Bruxelles, asupra unei declaraţii a Celor 26 prin care să contracareze ceea ce un funcţionar de rang înalt de la UE cataloghează drept ”divergenţa strategică” cu premierul ungar.
De la cortul mare la cercul restrâns, această flexibilitate a formatelor reflectă noua coaliţie care se naşte în jurul Ucrainei, dar şi dificultatea unei consolidări semnificative a capacităţilor apărării Europei.
”Este clar că o Europă care îşi ia apărarea mai în serios şi care o ia în calcul în mod autonom va vrea să includă noi actori ca Regatul Unit, Norvegia şi Turcia”, declară Ian Lesser de la grupul de reflecţie German Marshall Fund.
El vede manevrele mari în curs drept o ocazie a apariţiei unui ”pol european mai puternic” în cadrul NATO.
”Cu Regatul Unit, asta a ajutat să se dea pagina”
Îndreptarea Regatului Unit către Europa este una dintre cee mai spectaculoase consecinţe ale dezangajării anunţate a Americii, în contextul în care tentativele unui ”Reset” post-Brexit întâmpinau dificultăţi să se concretizeze şi apariţiei cu regularitate a unor vechi ranchiune între Londra şi anumite capitale europene.
Însă premierul britanic Keir Starmer s-a impus ca un actor central al eforturilor europene înntr-o încercare de a păstra Washingtonul implicat în dosarul uceainean, obţinerea unui armistiţiu acceptabil pentru Kiev şi abordarea problemei securităţii continentului.
”Cu Regatul Unit, asta a ajutat să se dea pagina, am schimnat dimensiunea”, tranşează Camille Grand, de laEuropean Council on Foreign Relations.
Acest expert recunoaşte că ”tensiunile vor reveni, făr îndoială, când se va decide cine are acces la banii Europei”, însă consideră că este vorba despre o cotitură. ”Cele două părţi descoperă că, în fond, în lucrurile foarte importante ne vom reuni”.
Sfârşitul regulilor imuabile?
Perspectiva unei pierderi a protecţiei Statelor Unite a declanşat, de asemenea, un mic cutremur într-un subiect mult timp sacrosanct - regulile care încadrează deficitele bugetare în UE.
Bruxellesul vrea acum ca aceste reguli fiscale să fie supendate - timp de patru ani - cu obiectivul afişat al unei creşteri a cheltuielilor cu apărarea în valoare de 650 de miliarde de euro.
Această iniţiativă, care ar fi provocat în urmă cu câteva luni proteste vehemente în multe capitale europene, a fost foarte bine acceptată.
Apeluri la a se merge şi mai departe - şi să se revizuiască ”corsetul” bugetar - sunt lansate inclusiv din Germania, campioana de decenii a ortodoxiei bugetare, care pregăteşte, la rândul său, o întorsătură istorică prin susţinerea unui plan de investiţii ale viitorului cancelar Friedrich Merz, care vrea să-şi reînarmeze şi modernizeze ţara pe picior mare.
Într-o idee şi mai radicală, Merz a îndemnat la discuţii cu Franţa şi Marea Britanie despre o disuasiune nucleară împărţită, iar premierul polonez Donald Tusk şi-a arătat interesul faţă de un acces la armament atomic.
De la disuasiunea nucleară la finaţe, ”numeroase tabuuri au fost sparte în ultimele săptămâni”, rezumă Ian Lesser. Însă nu toate liniile se schimbă la fel de repede.
Germania şi Olanda rămân în continuare ferm opuse unui mare împrumut comun în domeniul apărării.
Această opţiune, inspirată de ceea ce s-a făcut după pandemia covid-19, este pentru multe state membre singurul mijloc prin care UE să-şi cu adevărat paradigma.
”Pentru moment nu suntem acolo”, a recunoscut şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas. ”Dar este, oare, complet exlus? Eu nu cred”.
Sursa: News.ro, Politico
Etichete: summit, bruxelles, consiliul european,
Dată publicare:
20-03-2025 12:58
