Mulți dintre ei se prezintă fără avocat, în timp ce procedurile sunt tot mai rapide și mai greu de înțeles pentru minori, scrie CNN.
Situația a fost ilustrată luni într-o instanță de imigrație din Harlingen, Texas, unde 25 de copii au așteptat să fie chemați în fața judecătorului. Printre ei se afla Angel, un băiat hondurian de 13 ani, care nu avea avocat.
Întrebat de ce nu s-ar putea întoarce în Honduras, copilul a răspuns: „Mama mea și aproape toată familia mea sunt aici. Este prea periculos să mă întorc.”
Judecătorul i-a spus că nu îndeplinește condițiile pentru azil și l-a întrebat dacă dorește să solicite plecarea voluntară sau dacă instanța ar trebui să emită un ordin de deportare.
„Nu știu”, a răspuns Angel, înainte să izbucnească în plâns. Ulterior, copilul a spus: „Nu am pe nimeni. Nu am nimic.”
Judecătorul i-a acordat timp până la sfârșitul lunii pentru a contesta ordinul de deportare.
În aceeași sală s-au aflat și copii mult mai mici. Mateo, în vârstă de 3 ani, a testat microfonul atunci când a fost chemat în fața instanței și s-a jucat cu acesta în timp ce judecătorul discuta cu avocatul său, care participa de la distanță.
Un grup de 15 minori fără avocați a fost întrebat dacă se află pentru prima dată într-o instanță de imigrație. Toți au răspuns afirmativ.
Proceduri accelerate și acces redus la asistență juridică
Sute de copii migranți neînsoțiți se află în centre administrate de Office of Refugee Resettlement, după ce au fost reținuți la granița de sud a SUA sau după ce membrii familiilor lor au fost preluați de autoritățile de imigrație.
Potrivit CNN, acești copii se confruntă în prezent cu un proces de imigrație complicat și accelerat. Avocații și activiștii susțin că audierile care înainte se întindeau pe parcursul mai multor luni au loc acum în câteva zile sau săptămâni, iar interviurile pentru azil pot fi reprogramate cu un preaviz de doar 24 de ore.
Daniel Gestal, director adjunct al programului pentru copii din cadrul Amica Center for Immigrant Rights, spune că ritmul procedurilor s-a intensificat în ultimele luni.
„Am observat o creștere în ultimele două luni, iar în ultimele săptămâni ritmul s-a intensificat considerabil”, a declarat el.
Copiii trebuie să prezinte dovezi pentru a-și susține cererile de azil, însă legea americană nu le garantează reprezentarea juridică pe tot parcursul procedurii.
Un activist care lucrează cu minori neînsoțiți a explicat pentru CNN dificultatea cu care copiii foarte mici pot înțelege ceea ce se întâmplă în instanță.
„Copiii de 4 ani nu știu unde se află și ce se întâmplă. Este posibil să înțeleagă că vorbesc cu un judecător și că acesta le-a cerut să-și spună numele, dar aici se limitează înțelegerea lor”, a spus acesta.
Dispută privind accelerarea procedurilor
Activiștii pentru drepturile imigranților și avocații susțin că modificările introduse de administrația Trump au redus protecția oferită copiilor și au făcut mai rapid procesul de deportare.
Administrația Trump susține, însă, că măsurile urmăresc protejarea minorilor, prevenirea situațiilor periculoase și realizarea unor verificări riguroase.
Executive Office for Immigration Review, instituția care coordonează instanțele de imigrație din SUA, respinge afirmațiile potrivit cărora cazurile ar fi soluționate într-un ritm accelerat.
Un purtător de cuvânt a declarat pentru CNN că instituția „acordă prioritate soluționării în timp util a tuturor cazurilor” și face modificări ale programărilor atunci când este necesar.
Contractul pentru servicii juridice, în centrul controversei
O schimbare importantă a avut loc în iulie, când a expirat un contract federal în valoare de aproximativ 200 de milioane de dolari pe an, încheiat cu Acacia Center for Justice.
Organizația colabora cu aproximativ 100 de furnizori de servicii juridice și oferea asistență pentru peste 20.000 de copii migranți neînsoțiți. Contractul finanța informarea privind drepturile, evaluările juridice, consultațiile și reprezentarea în instanță.
Shaina Aber, directorul executiv al Acacia Center for Justice, susține că, în baza contractului, copiii aflați în detenție care ajungeau în etapa de formulare a poziției în instanță primeau reprezentare juridică.
„Nu exista situația în care un copil aflat în detenție să primească un ordin de deportare fără reprezentare juridică”, a declarat ea.
La începutul lunii august, Office of Refugee Resettlement a acordat până la 20 de milioane de dolari organizației nonprofit US Committee for Refugees and Immigrants pentru servicii juridice până la sfârșitul anului.
Avocații și activiștii au susținut ulterior, în documente depuse în instanță, că reprezentanții USCRI nu erau întotdeauna prezenți sau nu luau cuvântul în timpul audierilor.
Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane a afirmat, însă, că administrația rămâne angajată să asigure reprezentarea juridică a copiilor migranți neînsoțiți.
USCRI nu a răspuns solicitării CNN de a comenta aceste acuzații.
„Vei fi în siguranță?”
Lipsa unui avocat poate avea consecințe importante asupra cererilor de azil. În unele instanțe, copiii trebuie să răspundă acuzațiilor formulate de Departamentul pentru Securitate Internă și să depună singuri documentele necesare.
Un activist a declarat pentru CNN că minorii fără reprezentare pot avea dificultăți chiar și în a înțelege formularele pe care trebuie să le completeze.
„Copiii care nu au reprezentare nu pot citi formularul, cu atât mai puțin să înțeleagă cum trebuie să îl depună. Iar dacă nu formulează o cerere de azil, judecătorii dispun deportarea lor”, a spus acesta.
El a ridicat și problema siguranței copiilor în cazul unei eventuale deportări: „Nimeni nu pune o întrebare simplă — la cine vei merge? Vei fi în siguranță?”
Interviurile pentru azil pot dura ore și pot aborda experiențe potențial traumatizante. În lipsa avocaților, copiii trebuie uneori să treacă singuri prin aceste proceduri.
Lauren Fisher Flores, director juridic al ProBar, organizație care oferă servicii juridice minorilor neînsoțiți din sudul Texasului, a criticat situația.
„În cei 20 de ani de când lucrez în acest domeniu, nu am mai văzut niciodată ca instanța de imigrație să priveze copiii de dreptul lor de a căuta siguranță și protecție în baza legii”, a declarat ea.
Flores a relatat și cazul unui copil de 3 ani care, în timpul unui interviu pentru azil, nu încăpea pe scaun și a ajuns să se joace pe podea cu plasturi și dinozauri, în timp ce ofițerul încerca să îi adreseze întrebări.
Pentru avocații și activiștii citați de CNN, aceste cazuri evidențiază dificultatea cu care copiii foarte mici pot participa efectiv la proceduri juridice complexe, în special atunci când nu beneficiază de reprezentare juridică.
