Regiunea care se rupe în două. „Ruptura” ar putea provoca cutremure devastatoare în zonă
O coliziune de-a lungul erei care a dat naștere Himalayei, cel mai înalt lanț muntos al lumii, ar putea, conform unor cercetări recente, să fie și cauza unei posibile divizări a Tibetului în două părți.
Coliziunea plăcilor tectonice indiene și euroasiatice a început acum 60 de milioane de ani, atunci când o insulă, cunoscută acum sub numele de India, s-a ciocnit cu continentul, scrie Business Insider.
Marginea plăcii euroasiatice s-a ridicat în cute în timp ce India a exercitat presiune asupra ei, ducând la formarea lanțului muntos Himalaya.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Coliziunea în mișcare lentă continuă și în prezent, ceea ce înseamnă că placa euroasiatică se mai ondulează și că munții Himalaya continuă să crească. Cu toate acestea, o necunoscută pentru oamenii de știință a fost direcția exactă a plăcii indiene. Se deplasează direct sub placa euroasiatică, alunecând sub aceasta? Sau se înfinge mai adânc în stratul de mantie de dedesubt?
Noile cercetări descriu o imagine haotică în care ambele scenarii au loc: Placa indiană se desprinde, cu crusta sa superioară plină de flotabilitate despărțindu-se de stratul său dens inferior.
Mai mult, acest proces creează o despărțire verticală în placa de sub Tibet, pe măsură ce porțiunea care se desprinde se rupe de o regiune adiacentă care nu se desprinde, arată noile descoperiri.
Asta nu înseamnă că se va deschide o crapă uriașă la suprafața Tibetului. Mai degrabă, pare să se întâmple mult mai mult în adâncime decât realizaseră oamenii de știință.
Cu toate acestea, această „ruptură a plăcii” sub Tibet ar putea provoca cutremure periculoase în regiune. Cercetarea nu a fost încă supusă revizuirii de către alți specialiști, dar a fost prezentată în cadrul întâlnirii Uniunii Geofizice Americane în decembrie, iar o versiune preprint a articolului a fost publicată online.
„Nu știam că continentele ar putea acționa astfel și acest lucru este destul de fundamental pentru știința solidului terestru”, a declarat Douwe van Hinsbergen, un geodinamist al Universității Utrecht, care nu a fost implicat în cercetare, pentru revista Science.
Simon Klemperer, un geofizician de la Universitatea Stanford, a colaborat cu colegii de la trei instituții de cercetare chineze pentru a reconstitui această imagine a plăcilor. Ei au studiat unde trec undele seismice în straturile adânci de dedesubt, au examinat locurile cutremurelor sub Tibet și au analizat gazele care se ridică în izvoarele termale de deasupra.
„Noi presupunem că această ruptură a plăcii ar putea diviza lanțul muntos de-a lungul întregii sale lungimi”, au scris oamenii de știință într-un rezumat al descoperirilor lor.
Munții Himalaya se întind de-a lungul marginii de sud a Tibetului, care se află pe un platou la aproximativ 4.000 de metri deasupra nivelului mării.
Deși nu s-a documentat încă o legătură directă, aceste schimbări profunde în pământ ar putea afecta cutremurele la suprafață, a declarat van Hinsbergen pentru Science. Oamenii de știință au crezut de mult că acest tip de rupere poate să apară atunci când plăcile continentale se ciocnesc, dar aceasta este prima dată când acest fenomen este surprins „în flagrant delict”.
Africa, continentul care se rupe în două
În 5 până la 10 milioane de ani, un nou ocean ar putea traversa continentul și ar putea transforma Africa de Est într-o insulă.
Africa se desparte în două continente încet, dar sigur. Acesta este un proces extrem de lung, care va dura milioane de ani, dar va duce în cele din urmă la o parte din Africa de Est ruptă de restul continentului, rezultând probabil apariția unui nou ocean între cele două mase de uscat, scrie iflscience.com.
Această descoperire este asociată cu Sistemul de Rift din Africa de Est (EARS), una dintre cele mai mari rupturi din lume care se întinde pe mii de kilometri, prin mai multe țări, inclusiv Etiopia, Kenya, Republica Democrată Congo, Uganda, Rwanda, Burundi, Zambia, Tanzania, Malawi și Mozambic.
Acest sistem înseamnă că placa africană se împarte în două plăci - placa somaleză, mai mică, și placa nubiană, mai mare - care se îndepărtează una de cealaltă cu un ritm foarte lent de doar câțiva milimetri pe an, conform unui studiu din 2004.
În 2018, vestea că a apărut o fisură în Kenya a devenit virală, mulți susținând că aceasta este o dovadă că Africa s-a rupt în două chiar sub ochii noștri. În timp ce această scenă era legată de EARS, este puțin probabil să o prezinți drept o dovadă a marii despărțiri a Africii.
După cum a raportat IFLScience la acea vreme, aceea a fost probabil doar o expresie foarte localizată a activității regulate de rifting a văii. EARS se află în procesul actual de aproximativ 25 de milioane de ani, iar crăpătura din Kenya a fost o dovadă indirectă a ceea ce se întâmplă pe continent.
Cu toate acestea, în alte 5 până la 10 milioane de ani, schimbările în EARS ar putea duce la o lume cu care ar arăta drastic. În acest interval de timp, este posibil să vedem o nouă formă de ocean între placa somaleză și cea nubiană. Marele continent Africa își va pierde umărul estic și o mare vastă va despărți Africa de Est.
Oricât de ciudat ar părea, merită să ne amintim că suprafața Pământului este într-o stare constantă de flux. Procesul este atât de lent încât oamenii nu îl pot percepe.
Înfățișarea lumii așa cum o cunoaștem este relativ nouă. Pământul și marea pe care le vedem astăzi - din Eurasia, Americi, Africa, Antarctica și Oceania - sunt produsul unor plăci tectonice vaste care se unesc ca un puzzle. Foarte încet, însă, aceste piese de puzzle se mișcă la o scară de timp de milioane de ani.
Despărțirea Africii de Est va fi doar o altă pagină din această uriașă carte de povești geologice.