Reacția Ucrainei după ce Macron a spus că nu poate fi exclusă o trimitere de trupe occidentale în războiul cu Rusia

×
Publicitate

Declaraţiile preşedintelui Emmanuel Macron, potrivit cărora ”nu poate fi exclusă” o trimitere a unor trupe la sol din Occident în Ucraina sunt un ”semnal bun”, îşi exprimă marţi bucuria preşedinţia ucraineană.

”Este un semnal bun”, declară AFP Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Podoliak recunoaşte că această opţiune este, în acest stadiu, ”doar o propunere de discuţie”.

Însă, subliniază el, această ”declaraţie a preşedintelui francez mută, în mod clar, discuţia la alt nivel”, subliniază Podoliak.

Declarațiile sale vin în pofida opoziţiei imediate exprimate de numeroase ţări, inclusiv de către Statele Unite, relatează AFP.

Emmanuel Macron a declarat că NU exclude ca pe viitor să fie trimise trupe occidentale pe frontul din vecini. 12 ore mai târziu, cancelarul german l-a contrazis. Imediat au venit declarații similare din Cehia, Polonia, Marea Britanie, Comisia Europeană și NATO. „Un conflict direct NATO-Rusia ar fi inevitabil”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Liderul francez are totuși argumentele sale când declară că nimic nu e exclus.

Emmanuel Macron, președintele Franței: „Mulți dintre cei care spun astăzi „niciodată, niciodată” sunt aceiași care spuneau, cu 2 ani în urmă, „nu le vom da niciodată tancuri, avioane, rachete cu rază lungă”. Vă amintesc, în urmă cu 2 ani, mulți dintre cei care s-au adunat astăzi la această masă propuneau să oferim Ucrainei saci de dormit și căști”.

SPIONAJUL UCRAINEAN ACUZĂ MOSCOVA DE O ”DEZINFORMARE”

Mai multe servicii ucrainene de informaţii acuză marţi Rusia, într-un comunicat, de desfăşurarea unei campanii de ”dezinformare” cu scopul de a-i dezbina pe aliaţii Kievului şi de a ”demoraliza” societatea ucraineană pentru a o ”înfrânge” în mod decisiv pe câmpul de luptă.

Moscova a lansat ”un plan de sabotaj, de operaţiuni de informaţii şi de provocări”, cu scopul de a ”reduce susţinerea” Kievului de către Occident.

”Principalele obiective ale inamicului sunt să perturbe mobilizarea ucraineană, să răspândească dezinformarea cu privire la incapacitatea Ucrainei de a învinge, să creeze şi să răspândească informaţii false despre o «oboseală a Ucrainei» în rândul partenerilor şi aliaţilor noştri”, acuză aceste structuri.

Moscova încearcă, astfel, să-i ”demoralizeze pe ucraineni, să semene panică în rândul populaţiei, să sape o prăpastie între militari şi civili” şi să organizeze un val de proteste antiguvernamentale, acuză spionajul ucrainean.

Ele estimează că această ”operaţiune specială” urmează ”să atingă punctul culminant în (perioada) martie-mai”.

Ea vizează ”să pună sub semnul întrebării legitimitatea” lui Volodimir Zelenski, ales în 2019 într-un mandat de cinci ani care se încheie teoretic în primăvară.

Constituţia ucraineană interzice să se organizeze alegeri în timpul legii marţiale, care se află în vigoare în Ucraina de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie 2022, în contextul în care aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei este ocupat, iar milioane de alegători ucraineni s-au refugiat în străinătate, dintre care unii consideră că neorganizarea unui scrutin prezidenţial îl va face pe şeful statului ilegitim.

”Potrivit planului inamic, aflat în curs din prima jumătate a lui iunie, situaţia în ţara noastră va fi destabilizată”, iar Rusia ”va profita” de acest lucru, pentru a ”face Ucraina să sufere o înfrângere militară în est”, se arată în acest comunicat.

”LUPTE VIOLENTE” ÎN APROPIERE DE CEASIV IAR

”Lupte violente” se desfăşurau marţi în apropiere de oraşul Ceasiv Iar, un oraş-cheie situat în apropiere de Bahmut, în estul Ucrainei, către care armata rusă ”încearcă activ să avanseze”, a anunţat armata ucraineană.

O eventuală cucerire a acestui oraş, aproape pustiu, le-ar putea permite forţelor ruse să-şi intensifice cu un nivel atacurile la Hramatorsk - ultimul oraş mare controlat în Donbas de Kiev, vizat tot mai frecvent în bombardamente ruseşti.

”Inamicul încearcă în mod activ să avanseze către Ceasiv Iar. Mai ales în apropiere de Ivanivske şi de Bogdanivka, unde se desfăşoară lupte violente la periferie”, a anunţat la televiziune un purtător de cuvânt al armatei în această zonă, Ilia Ievlaş.

Armata rusă ”trimite rezerve şi încearcă să-şi consolideze trupele cu unităţi de asalt”, anunţă el.

Ceasiv Iar - în care au mai rămas aproximativ 100 dintre cei 12.000 de locuitori dinainte de război - este bombardat cu regularitate de către forţele ruse, iar numeroase clădiri au fost distruse.

Această localitate se află la aproximativ 25 de kilometri de Hramatorsk, centrul administrativ al regiunii ucrainene Doneţk, a cărei cea mai mare parte este ocupată de către Rusia.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Sărbătoare la FCSB! Tricolorul va fugi după România - Țara Galilor direct la nunta sa cu o senzuală brunetă
FOTO Sărbătoare la FCSB! Tricolorul va fugi după România - Țara Galilor direct la nunta sa cu o senzuală brunetă
Citește și...
Un vas de pescuit a fost atacat și s-a scufundat în Marea Neagră. Garda de Coastă turcă anunță că un marinar a murit

Un vas de pescuit sub pavilion turcesc a fost atacat și s-a scufundat în largul coastei de nord a Mării Negre, un marinar murind și alți patru fiind răniți, a anunțat vineri seară Garda de Coastă a Turciei.

Îngrijorare în Norvegia: prințesa moștenitoare Mette-Marit are nevoie urgentă de un transplant de plămâni

În Norvegia, familia regală e în atenția tuturor, după ce s-a aflat că soția prințului moștenitor se află pe lista de așteptare pentru un transplant de plămâni.

UE accelerează extinderea în Balcani: Muntenegru ar putea deveni al 28-lea stat membru în 2028

Liderii Uniunii Europene și ai statelor din Balcani s-au întâlnit vineri în Muntenegru, pentru discuții privind extinderea blocului comunitar.

Recomandări
Nicuşor Dan a convocat o şedinţă la Constanţa, privind consolidarea apărării pe litoralul românesc

Preşedintele Nicuşor Dan a convocat pentru sâmbătă o şedinţă de lucru dedicată analizării incidentului provocat de dronele marine care au explodat în Portul Constanţa şi în largul Mării Negre.

Ce catastrofă s-ar fi putut produce în Portul Constanța dacă drona ar fi explodat lângă cele 900 de tone de azotat de amoniu

Corespondentul Pro TV Yvette Mîrza a fost, vineri, în Portul Constanța, pentru a vedea ce fac autoritățile mai departe și ce riscuri au existat acolo.

Reacția lui Zelenski după ce Putin a respins oferta unei întâlniri față în față: „Nu vrea să pună capăt războiului”

Vladimir Putin a respins oferta președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, de a avea o întâlnire față în față.