Unul dintre cele mai bizare și neașteptate aspecte ale războiului dintre Iran și SUA este că Iranul, o țară cunoscută pentru dominația clericilor conservatori sensibili la cultura și media occidentale, domină războiul pe rețelele sociale, mobilizându-și „războinicii tech” din generația Z pentru a atrage publicul occidental prin sarcasm și ironii la adresa administrației Trump.
În contrast, Donald Trump, care înregistrează în sondaje niveluri similare celor din perioada impeachmentului lui Richard Nixon, continuă să facă greșeli, fiind nevoit să șteargă o postare dezastruoasă pe Truth Social în care se compara cu Mesia și ajungând într-o poziție în care își asumă responsabilitatea pentru blocarea comerțului global.
Performanța Iranului pe rețelele sociale, de la conturile ambasadelor până la președintele parlamentului, Mohammad Qalibaf, este cu atât mai surprinzătoare cu cât majoritatea iranienilor sunt furioși din cauza a peste patru săptămâni de „întuneric digital”, cea mai lungă întrerupere a internetului impusă de un guvern la nivel global.
Presa, cândva vibrantă, a fost redusă la preluarea declarațiilor purtătorilor de cuvânt ai armatei sau la articole din presa occidentală care susțin că Trump suferă o înfrângere strategică. Unele dintre cele mai bune ziare iraniene au fost închise, iar cetățenii continuă să se plângă de canalele oficiale de televiziune, considerate propagandistice și greu de urmărit.
Totuși, din acest „întuneric” a apărut o creativitate orientată spre Occident. Conturi pro-guvernamentale postează animații Lego generate cu inteligență artificială care leagă cazul Jeffrey Epstein de războiul lui Trump sau folosesc umorul pentru a evidenția slăbiciunile Occidentului.
Un exemplu recent, publicat de ambasada Iranului în Africa de Sud, îl prezintă pe Trump ca pe o vedetă rock din anii ’80, cântând o parodie după piesa „Voyage Voyage” a lui Desireless, redenumită „Blockade”. După 24 de ore, clipul a strâns peste 45.000 de aprecieri.
În noaptea în care Trump a promis să „pună capăt civilizației persane”, aceeași ambasadă a postat un clip cu un câine care privește nedumerit spre cameră, în timp ce nu se întâmpla nimic. Interesul a fost atât de mare încât IranWire a investigat cine se află în spatele contului lui Qalibaf, susținând că ar fi vorba despre un fost aliat politic stabilit în SUA. Puțin din conținut este explicit religios.
Narges Bajoghli, profesor asistent de studii despre Orientul Mijlociu la Universitatea Johns Hopkins, se declară antropolog cultural și studiază metodele de comunicare ale Iranului.
Ea a declarat că aparatul media al Iranului a fost mult mai rapid decât „țara tech bros” în transmiterea mesajelor: „Războaiele se duc în două spații. Se duc pe câmpul de luptă, dar la fel de important este războiul comunicării. Iranul a reușit să monopolizeze complet acest război, mai ales pe rețelele sociale la nivel global.”
