Război în Ucraina, ziua 141. Cel puţin 21 morţi, inclusiv un copil, şi 30 de răniţi, la Viniţa

Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a solicitat, joi, înfiinţarea unui tribunal special ”pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”, care să aducă la răspundere ”leadershipul militar şi politic de vârf” al Rusiei, relatează CNN.

”Împreună cu alte ţări, organizaţii şi instituţii, vom folosi toate instrumentele disponibile pentru a obţine dreptate pentru miile de victime nevinovate ale acestei crime şi nu vom avea linişte până când vinovaţii vor fi aduşi în faţa justiţiei”, a declarant Dmitro Kuleba în discursul său către un conferinţă internaţională de la Haga privind crimele comise în Ucraina.

Deşi sistemul internaţional de justiţie penală este suficient de echipat pentru a investiga crimele de război, crimele împotriva umanităţii şi crima de genocid, instituţiile disponibile se confruntă cu dificultăţi juridice în investigarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei, a mai spus el.

Kuleba a adăugat că ”este necesar să se creeze un Tribunal Special capabil să tragă la răspundere leadershipul rus pentru acest tip de crimă”.

”În absenţa instrumentelor adecvate care să permită să se facă dreptate, ne vom întoarce la începuturile justiţiei penale internaţionale pentru a le crea”, a subliniat Kuleba.

Armata ucraineană foloseşte lansatoarele de rachete multiple şi obuzele ''inteligente'' de calibrul 155 mm primite din Occident pentru a lovi depozitele de muniţii şi liniile de aprovizionare ale trupelor ruse angajate în agresiunea asupra Ucrainei, forţând astfel Rusia să-şi regândească sistemul de aprovizionare a acestor trupe cu muniţii şi combustibil, a declarat joi un general ucrainean, potrivit agenţiei Reuters.

Mai devreme în acceaşi zi, armata ucraineană a anunţat că a lovit încă două ţinte ruseşti într-un oraş ucrainean ocupat de forţele ruse, după o serie de astfel de atacuri executate în ultimele două săptămâni adânc în zonele controlate de armata rusă.

Generalul ucrainean Oleksii Gromov a spus la o conferinţă de presă că armele primite din Occident au fost esenţiale în succesul acestor lovituri şi a evidenţiat lansatoarele americane de rachete multiple HIMARS, primele patru sisteme de acest fel fiind trimise de către SUA armatei ucrainene luna trecută.

Rachetele acestui sistem sunt mai precise şi au o rază de acţiune mai mare (de 80 de kilometri), faţă de cele de provenienţă sovietică existente în arsenalul ucrainean.

Nu sancţiunile împotriva Rusiei sunt cele care prelungesc războiul din Ucraina, ci continuarea existenţei Ucrainei, a afirmat ministrul de externe slovac Ivan Korcok, citat joi de agenţia slovacă de presă TASR.

Opinia că sancţiunile antiruse prelungesc războiul se face auzită nu doar în Ungaria, "ci şi în Slovacia, cel mai frecvent din partea opoziţiei extremiste şi aliaţilor săi, iar răspunsul meu este: Nu, sancţiunile nu prelungesc războiul", a subliniat şeful diplomaţiei slovace la conferinţa de presă organizată miercuri la Budapesta după reuniunea miniştrilor de externe din ţările Central 5 (C5 - Austria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia şi Ungaria), într-o declaraţie remisă joi de departamentului de presă al MAE slovac.

Interesul Slovaciei este ca Ucraina să rămână o ţară suverană, a subliniat Korcok.

"Dacă ruşii pun capăt distrugerii Ucrainei şi luptelor pe teritoriul ţării vecine, războiul va lua sfârşit. Dacă Ucraina pune capăt luptei, va fi sfârşitul Ucrainei, iar Slovacia va avea un vecin complet diferit", a punctat el.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că războiul din Ucraina "va dura" şi că francezii trebuie să se pregătească pentru întreruperea totală a livrărilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseşte ca de o "armă de război", informează AFP.

"Trebuie să ne pregătim cu toţii pentru aceea că războiul va dura. Vara şi începutul toamnei vor fi, fără îndoială, foarte dure", a declarat şeful statului francez, în primul său interviu televizat din cel de-al doilea mandat al său, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei.

În condiţiile în care războiul din Ucraina afectează creşterea economică şi alimentează o explozie a preţurilor energiei şi produselor alimentare, "trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazul rusesc", a atenţionat Macron, anunţând că statul francez va elabora un "plan de sobrietate" energetică.

Mai devreme în timpul zile de joi, preşedintele Macron a asistat sub un soare strălucitor la parada militară de 14 iulie, într-un context strategic marcat de revenirea războiului în Europa.

Autoritățile locale transmit că numărul morților din Vinița a ajuns la 18 persoane au murit, iar cel al răniților la 30. 

Cel puţin 12 persoane au fost ucise joi, într-un atac cu cel puţin trei rachete ruseşti, la Viniţa, un oraş situat în centrul Ucrainei, relativ cruţat de confruntări armate, anunţă serviciile ucainene de salvare, relatează AFP.

Trei rachete ruseşti au lovit în centrul Viniţei, au ucis 12 persoane, inclusiv un copil, şi au rănit alte 25 de persoane, notează News.ro.

”La (ora locală) 12.15 (şi ora României), 12 morţi şi 25 de răniţi”, anunţă într-o postare pe Facebook Serviciul ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă.

Pompieri luptau împotriva unui incendiu cauzat de atac, anunţă serviciul.

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze negativ economia UE, orientând-o către o creştere mai redusă şi o inflaţie mai ridicată în comparaţie cu previziunile din primăvară, a anunţat joi Comisia Europeană.

Conform previziunilor economice (intermediare) din vara anului 2022, publicate joi de Executivul comunitar, economia UE va creşte cu 2,7% în 2022 şi cu 1,5% în 2023. În zona euro se anticipează o creştere de 2,6% în 2022, cu un ritm mai moderat, de 1,4%, în 2023. Se estimează că inflaţia medie anuală va atinge niveluri istorice maxime în 2022, şi anume 7,6% în zona euro şi 8,3% în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4% şi, respectiv, 4,6%.

Comparativ, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană prognoza, atât pentru Uniunea Europeană cât şi pentru zona euro, o creştere a PIB real de 2,7% în 2022, urmată de un avans de 2,3% în 2023, notează Agerpres. 

În total, rușii au lansat peste zece atacuri cu rachete asupra oraşului Nikolaev din sudul Ucrainei, a transmis şefa centrului de presă al Forţelor de apărare ucrainene din sudul ţării, Natalia Gumeniuk, citată de agenţiile de presă Unian şi Ukrinform.

"În zori, a fost bombardat intens Nikolaev. Peste 10 lovituri de rachete cu proiectile modificate au fost trase din sisteme de rachete sol-aer S-300, care au avut o putere de explozie mai mare", a spus Gumeniuk, precizând că a fost lovit din nou hotelul Nikolaev din centrul oraşului, precum şi două instituţii de învăţământ, un depou de troleibuze - toate ţinte civile, unde s-ar fi putut afla oameni, conform Agerpres.

Pe moment nu se ştie dacă aceste atacuri s-au soldat cu victime umane.

În cursul nopţii a fost bombardat şi districtul Baştanka din regiunea Nikolaev, unde au fost distruse un spital, o şcoală şi mai multe clădiri ce adăposteau instituţii de învăţământ, a indicat purtătoarea de cuvânt citată. Mai mulţi civili au fost răniţi, a spus ea, fără să poată preciza numărul lor exact.

Invadatorii au lovit ţinte civile, fără nicio legătură cu infrastructura militară, a adăugat Natalia Gumeniuk.

„Depunem într-adevăr eforturi semnificative pentru a restabili aprovizionarea cu alimente pe piața mondială. Și sunt recunoscător Națiunilor Unite și Turciei pentru eforturile lor respective. Pentru succesul acestei povești este nevoie, nu doar de statul nostru, ci și, fără exagerare, de întreaga lume", a transmis președintele Ucrainei, Volodomir Zelenski.

„Dacă reușim să înlăturăm amenințarea rusă la adresa navigației în Marea Neagră, se va înlătura gravitatea crizei alimentare mondiale. Delegația ucraineană m-a informat că există unele progrese. Vom conveni asupra detaliilor cu secretarul general al ONU în zilele următoare", a punctat el, conform Sky News.

Premierul ceh: Gazul nu va face parte din următorul pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei

Uniunea Europeană pregăteşte un al şaptelea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, dar este deja clar că nu va reduce importurile de gaz rusesc, căci prea multe state membre nu se pot adapta îndeajuns de repede la noua situaţie, a declarat premierul ceh, Petr Fiala, miercuri, într-un interviu pentru Reuters, citat de Agerpres.

Executivul european este pe punctul de a finaliza noul pachet de sancţiuni pentru a intensifica presiunea asupra Moscovei pe fondul invaziei în Ucraina. Printre noile măsuri, premierul ceh a menţionat interzicerea importurilor de aur rusesc, extinderea listei de bunuri cu dublă utilizare ce vor fi interzise pentru export în Rusia, precum şi adăugarea unor noi nume de oficiali ruşi pe lista neagră a UE.

Aproximativ 40 de ţări - între care Statele Unite, statele membre ale Uniunii Europene (UE), Regatul Unit şi ţări asiatice - au cerut Rusiei, într-o ”Declaraţie comună”, să-şi oprească ”imediat operaţunile militare în Ucraina” şi susţin demersurile Kievului la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), relatează AFP.

În această ”Declaraţie comună”, publicată miercuri la New York, aceste ţări îşi exprimă ”susţinearea” faţă de acţiunea Ucrainei ”împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie, în baza Convenţiei prevenirii şi reprmării infracţiunii genocidului din 1948, în vederea stabilirii faptului că intervenţia militară a Rusiei nu are niciun fundament juridic şi are la bază acuzaţii nefondate de genocid”, conform News.ro.

Statele semnatare arată că CIJ a cerut Moscovei, la 16 martie 2022 să pună capăt războiului rus în Ucraina.

”Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru faptele sale. În acest sens, noi considerăm că încălcările dreptului internaţional comise de către Rusia angajează responsabilitatea sa internaţională”, se arată în această ”Declaraţie comună”.

Presa rusă a raportat că forțele ucrainene au lansat din nou un atac cu rachete asupra orașului Nova Kakhovka, într-o zonă de sud a Hersonului, ocupată de ruși.

Tradiționala paradă militară de, joi, de la Paris de Ziua Bastiliei va fi un omagiu adus Ucrainei și aliaților din Europa de Est ai Franței, care se numără printre invitații de onoare, conform unor oficial.

„Parada este marcată de contextul strategic și ține cont de acesta”, a spus un oficial din biroul lui Macron. „Ideea este de a evidenția solidaritatea strategică cu aliații noștri”, a punctat acesta, conform AL Jazeera.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un nou discurs, că va exista o reacţie foarte dură “la toate nivelurile” din partea Ucrainei, după ce separatiştii din Doneţk au spus că au fost recunoscuţi ca stat de Coreea de Nord.

“Am participat la conferinţa “Asian Leadership”, care are loc în fiecare an la Seul, caşitala Coreei de Sud. Este una dintre platformele care atrag atenţia întregii regiuni. Şi este important pentru Ucraina ca interesele şi valorile noastre să fie auzite în toată lumea, în special în ţări importante din Asia. Le-am mulţumit pentru susţinerea lor şi am cerut o opoziţie mai activă faţă de tacticile de teroare ale Rusiei Şi ce ironie diabolică: astăzi reprezentanţii structurilor de ocupaţie din Doneţk au anunţat că au fost, după cum spun ei, recunoscuţi de Coreea de Nord. Bineînţeles, vom reacţiona într-un mod foarte dur la toate nivelurile. Însă aceasta este o veste care nici măcar nu merită comentarii suplimentare. Totul este evident. Calea pe care mergem noi şi unde poate duce calea ocupanţilor”, a spus Zelenski miercuri seară, conform News.ro.

A crescut numărul morților de la Ceasiv

El a precizat că numărul morţilor din atacul ruşilor la Ceasiv Iar a ajuns la 48.

 “În acest moment, pe lista celor morţi se află 48 de persoane, inclusiv un copil. Din nefericire, numărul celor salvaţi nu s-a schimbat – 9. Salvatorii vor lucra în acel loc până când se vor înlătura toate dărâmăturile. Este unul dintre cele mai brutale atacuri ale ruşilor de pe durata întregului război – atât de multe victime... Condoleanţe rudelor şi prietenilor victimelor”.

Explozii puternice au fost auzite în timpul nopții în Nikolaev, a transmis primarul. 

„Alerta aeriană continuă. Cer tuturor să rămână în adăposturi”, a scris Alexander Senkevich pe Telegram.

Localnicii au transmis pe rețelele sociale că au auzit cel puțin opt explizii, conform Al Jazeera.