Război în Ucraina, ziua 119. Zelenski: Modelele mele au fost ucrainenii obișnuiți care au rezistat invaziei Rusiei

Parlamentul ucrainean a aprobat și ratificat Convenția de la Istanbul, un tratat pentru drepturi umane menit să prevină și să combată violența asupra femeilor.

Joi, președintele ucrainean a semnat o lege care ratifică Convenția de la Istanbul, o mișcare ce a fost descrisă drept „un moment istoric pentru Ucraina...care sprijină politica egalității de gen”.

Secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, a lăudat mișcarea spunând: „Este un pas uraiș în protejarea femeilor și a fetelor de orice formă de violență, fie că este în Ucraina sau peste hotare”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, miercuri, că modelele sale au fost ucrainenii obișnuiți care au rezistat invaziei forțelor ruse și a comparat Rusia cu personajul malefic Lord Voldemort din cărțile Harry Potter.

Acesta a răspuns întrebărilor adresate de studenții de la Univeristatea din Toronto.

Întrebat de un student cine sunt modelele sale, Zelenski a spus: „Oamnii din Ucraina...și sunt foarte mulți. Un fermier ucrainean obișnuit care își poate lua tractorul și poate bloca strada în fața tancurilor rusești, o femeie obișnuită care poate ieși afară și poate opri vehiculele blindate cu mâinile goale... Aceia sunt oamenii pe care îi admir”, a spus Zelesnki.

Studentul i-a transmis că susținătorii săi l-au comparat cu fostul premier britanic Winston Churchill, dar și cu Harry Potter, personajul care în final îl învinge pe Lord Voldemort.

„Mulțumesc pentru aceste comparații. Harry Potter este mai bun decât Voldemort și știm cine este Voldemort în acest război, și cine este Harry Potter, așa că știm cum se va termina războiul”, a spus Zelenski zâmbind.

Războiul din Ucraina a „tras un semnal de alarmă pentru umanitate”, spune liderul chinez Xi Jinping.

China a adoptat o poziție neutră încă de la începutul războiului, însă în același timp a refuzat să critice Rusia sau să recunoască invazia. În plus, țara asiatică a condamnat sancțiunile impuse de SUA Moscovei.

„Criza din Ucraina a tras din nou un semnal de alarmă pentru umanitate. Țările vor ajunge cu siguranță în dificultăți de securitate dacă își pun încrederea oarbă în pozițiile lor de forță, își extind alianțele militare și își caută propria siguranță în detrimentul altora”, a spus Xi Jinping.

De asemenea, președintele chinez a mai spus că impunerea sancțiunilor poate funcționa ca un „bumerang” sau ca o „sabie cu două tăișuri”, dar și că lumea ar putea suferi din cauza „politizării, mecanizării și înarmării” tendințelor economice globale și a fluxurilor financiare.

Sediul televiziunii Petrovsky TV din Donețk a fost lovit de rachete. Transmisiunea a fost oprită.

Moscova a redenumit zona din jurul Ambasadei SUA „Piața Republicii Populare Donețk”.

„Ambasada SUA în Rusia a primit o nouă adresă oficială. Acum misiunea diplomatică e localizată la următoarea adresă: Federația Rusă, orașul Moscova, teritoriul intravilan al districtul municipal Presnensky, Piața Republicii Populare Donețk, clădirea 1, clădirile 1-9”, a anunțat biroul Primăriei Moscovei.

Cancelarul german Olaf Scholz a chemat miercuri la crearea unui „plan Marshall” pentru Ucraina, estimând că reconstrucţia acestei ţări va costa „miliarde” şi se va întinde pe „mai multe generaţii”, relatează AFP.

„La fel ca Europa devastată după Al Doilea Război Mondial, Ucraina are astăzi nevoie de un plan Marshall pentru reconstrucţie”, a afirmat Scholz într-un discurs în Bundestag înaintea summiturilor UE, G7 şi NATO.

„Vom avea nevoie de mai multe miliarde suplimentare de euro şi de dolari, iar aceasta vreme de ani”, a subliniat el, în contextul în care subiectul ajutorului financiar pentru Kiev va fi în centrul discuţiilor la aceste reuniuni.

„Adevărul este că suntem încă departe de negocieri între Ucraina şi Rusia pentru că Putin crede încă în posibilitatea de a putea dicta pacea”, a apreciat Scholz.

În consecinţă, el i-a îndemnat pe occidentali să „menţină ferm cursul” sprijinului faţă de Kiev prin sancţiuni contra Rusiei, asistenţă financiară şi „livrări de arme”.

Compania Ikea declară că speră ca într-o zi să se poată reîntoarce în Rusia, însă momentan nu este posibil.

„Având o istorie în lungă în Rusia, cu colegi minunați și un vis de a mobila casele multor ruși, a fost o decizie grea pentru noi. Ne păstrăm speranța că într-o zi în viitor vom putea aduce înapoi IKEA pentru oamenii din Rusia”, a transmis compania.

Orașul Nikolaev a fost lovit de șapte rachete miercuri, spune șeful administrației militare regionale.

Acesta inspecta recoltele locale în momentul în care a avut loc atacul.

„Am întrerupt inspecția din district. M-am întors în oraș. Localitatea a fost lovită cu șapte rachete”, a spus oficialul.

O persoană a fost ucisă, iar două au fost rănite.

Ministerul rus al Apărării susține că armata rusă a distrus obuziere de tip M777 trimise de SUA Ucrainei, potrivit CNN.

Militarii ruși ar fi folosit artilerie de înaltă precizie pentru a doborî armele.

Preşedintele rus Vladimir Putin a pledat miercuri pentru o întărirea a legăturilor între statele BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), pe fondul sancţiunilor occidentale fără precedent care lovesc economia ţării sale din cauza invaziei ruse în Ucraina, transmite AFP.

„Oamenii de afaceri din ţările noastre sunt nevoiţi să-şi dezvolte activităţile în condiţii dificile pentru că partenerii occidentali neglijează principiile de bază ale economiei de piaţă, ale comerţului liber”, a declarat Putin, adresându-se participanţilor la Forumul economic al BRICS, în preziua unui summit virtual al acestor state.

În intervenţia sa, preşedintele rus a criticat „instituirea permanentă de noi sancţiuni din motive politice”, care contrazic „bunul simţ şi logica economică elementară”.

În acest context, Rusia este în curs de „a-şi reorienta în mod activ fluxurile comerciale şi contactele economice exterioare spre parteneri internaţionali fiabili, înainte de toate spre ţările BRICS”, a afirmat Putin.

El a precizat că sunt în desfăşurare „negocieri privind deschiderea de lanţuri de magazine indiene în Rusia şi creşterea ponderii automobilelor chinezeşti pe piaţa rusă”.

„Livrările de petrol rusesc către China şi India sporesc. Cooperarea agricolă se dezvoltă dinamic”, la fel şi exporturile de cereale din Rusia spre ţările BRICS, a adăugat Putin.

Rusia vrea de asemenea să construiască cu partenerii săi din BRICS „măsuri alternative de transferuri internaţionale” şi o „deviză internaţională de rezervă” pentru a reduce dependenţa de dolar şi euro, a mai afirmat el.

Aflat sub un potop de foc al artileriei ruse, oraşul Lisiceansk din estul Ucrainei trăieşte un „infern”, potrivit autorităţilor ucrainene, care admit avansul trupelor ruse ce încearcă să preia sub control întreaga regiune ucraineană Lugansk, punctul central al luptelor între trupele ucrainene şi cele ruse în ultimele săptămâni, relatează miercuri AFP.

„Ruşii se apropie de Lisiceansk, pătrund în localităţile învecinate şi bombardează oraşul”, a scris pe Telegram guvernatorul regiunii Lugansk, Serghei Gaidai, în a 119-a zi a invaziei ruse în Ucraina.

De cealaltă parte a râului Siverski Doneţ, imposibil de trecut după ce podurile au fost distruse, „luptele continuă pe străzile din Severodoneţk”, mai informează Gaidai.

Buzunarul de rezistenţă al armatei ucrainene din jurul oraşelor Lisiceansk şi Severodoneţk este singura zonă din Lugansk care nu se află sub controlul forţelor ruse, dar trupele ucrainene riscă să cadă sub încercuire la sud de Lisiceansk, relatează agenţia DPA.

După aceste două oraşe, următoarele ţinte previzibile ale trupelor ruse sunt oraşele Slaviansk şi Kramatorsk. Potrivit raportului zilnic al Statului Major al armatei ucrainene, poziţiei ucrainene de nord de Slaviansk sunt supuse tirurilor de artilerie, ca pregătire a unui atac.

„Rusia se pregăteşte după toate probabilităţile să desfăşoare un număr important de unităţi de rezervă în Donbas”, estimează la rândul său Ministerul britanic al Apărării.

Finlanda este pregătită să lupte împotriva Rusiei în cazul în care este atacată, declară şeful Statului Major Interarme finlandez

Finlanda s-a pregătit zeci de ani pentru un atac rusesc şi ar opune rezistenţă în cazul în care ar avea loc, a declarat generalul Timo Kivinen, şeful Statului Major Interarme finlandez, relatează Reuters.

Finlanda şi-a construit un arsenal substanţial, însă, în afară de echipamentul militar, un factor crucial este că finlandezii ar fi motivaţi să lupte, a mai afirmat Kivinen.

„Cea mai importantă linie de apărare este între urechi, aşa cum demonstrează războiul din Ucraina în acest moment”, a spus Kivinen într-un interviu, făcând referire la creier.

Finlanda a purtat două războaie în anii 1940 împotriva vecinului său estic, cu care împarte o graniţă de 1.300 km.

În trecut, Helsinkiul a adoptat un statut neutru, dar în prezent solicită aderarea la alianţa militară NATO din cauza temerilor că Rusia ar putea invada ţara, aşa cum a procedat în cazul Ucrainei.

Începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, Helsinki a menţinut un nivel ridicat de pregătire militară.

„Ne-am dezvoltat sistematic apărarea militară tocmai pentru acest tip de război care se poartă acolo (în Ucraina), cu o utilizare masivă a puterii de foc, a forţelor blindate şi a forţelor aeriene”, a subliniat Kivinen.

Ucraina a reprezentat o surpriză pe câmpul de luptă pentru Rusia, iar Finlanda i-ar urma exemplul, a adăugat el.

Forţele ruse folosesc drone de tip kamikaze pentru a organiza atacuri transfrontaliere în regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei, a declarat un oficial militar, relatează CNN.

Aşa-numitele drone portabile de tip kamikaze poartă încărcătură explozivă, pe care o detonează în momentul impactului.

Dronele kamikaze sunt dispozitive mici, de unică folosinţă, echipate cu camere şi dispozitiv GPS care, atunci când sunt lansate, localizează inamicii din apropiere şi se lansează la comandă.

Oraşul Krasnopillea a fost bombardat cu mortiere de patru ori şi cu „drone de tip kamikaze”, a declarat, marţi, Dmitro Zhivitskii.

Patru persoane au fost rănite, a adăugat el.

„În general, situaţia este destul de tensionată. Ieri (n.r. marţi), comunităţile şi teritoriile de-a lungul graniţei au fost bombardate cu diferite tipuri de armament cu unităţi de artilerie autopropulsate, mortiere, MLRS (n.r. sisteme de rachete cu lansare multiplă)”, a mai spus oficialul ucrainean.

De asemenea, Şostka, un alt oraş de graniţă, a fost bombardat cu mortiere şi artilerie grea miercuri dimineaţă, a adăugat el.

O delegaţie a Ministerului Apărării al Turciei s-a deplasat miercuri la Moscova pentru noi discuţii menite să permită exportarea prin Marea Neagră a cerealelor blocate în Ucraina din cauza ofensivei militare ruse, informează AFP şi Reuters.

„Părţile au discutat probleme legate de securitatea navelor comerciale şi exportul cerealelor din porturile ucrainene, precum şi despre abordări care să asigure siguranţa navigaţiei în Marea Neagră”, a anunţat Ministerul Apărării rus într-un comunicat.

Milioane de tone de grâu sunt blocate în porturile ucrainene din cauza atacului lansat de Rusia împotriva Ucrainei, la sfârşitul lui februarie, ceea ce ar putea genera o criză alimentară mondială.

Ankara, care încearcă să menţină bune relaţii cu Moscova şi Kiev, a propus să ajute la organizarea transportului de cereale, în baza unui plan al ONU ce implică Rusia şi Ucraina.

Moscova afirmă că nu împiedică ieşirea de nave comerciale şi acuză Ucraina că a paralizat transportul maritim prin minarea apelor de lângă porturile sale.

La rândul său, Kievul se teme de un atac maritim al Rusiei asupra coastei ucrainene de la Marea Neagră, în condiţiile în care armata rusă ocupă deja o mare parte din sudul Ucrainei, inclusiv toată coasta Mării Azov.

De asemenea, Ucraina acuză Rusia că şi-a însuşit recoltele din teritoriile ocupate.

Imaginile din satelit furnizate de Maxar Technologies arată distrugeri pe Insula Şerpilor în urma anunţului Ucrainei potrivit căruia a atacat insula

Imaginile din satelit furnizate de Maxar Technologies, din 21 iunie, par să arate distrugeri provocate pe Insula Şerpilor, după ce Ucraina a susţinut că a lansat marţi un atac asupra acestui teritoriu, relatează The Guardian.

În imagini se pot observa un turn distrus în capătul sudic al insulei, precum şi zone arse în capătul nordic.

Rusia susţine că a respins o încercare a forţelor ucrainene de a recuceri insula din Marea Neagră, cucerită de forţele ruse în prima zi a invaziei.

Armata ucraineană a anunţat că a lansat atacuri aeriene asupra Insulei Şerpilor, provocând „pierderi semnificative” forţelor ruse.

Într-o postare pe Facebook, comandamentul operaţional sudic al armatei a menţionat că a lansat „atacuri direcţionate prin folosirea diferitelor forţe” pe insulă.

„Operaţiunea militară continuă şi necesită tăcere informaţională până la încheierea ei”, se adaugă în comunicat.

Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că nu se teme că ar putea să apară o ruptură între aliații SUA din Europa, în timp ce războiul din Ucraina continuă, informează CNN.

Liderul american a avertizat însă că totul s-ar putea transforma într-un conflict prelungit.

Întrebat despre riscul unei fracturi între aliați, Biden a răspuns: "Nu mi-e frică".

"Cred că, la un moment dat, acesta va fi un joc de așteptare. Ce pot susține rușii și ce va fi pregătită să susțină Europa. Acesta este unul dintre lucrurile despre care vom vorbi în Spania", a continuat liderul de la Casa Albă.

Joe Biden va pleca la finalul săptămânii în Germania, pentru a participa la un summit G7, după care va lua parte la reuniunea NATO din capitala Spaniei.

Vladimir Putin comemorează ziua în care Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică în al Doilea Război Mondial 

Preşedintele rus Vladimir Putin urmează să comemoreze ziua în care forţele Germaniei naziste ale lui Adolf Hitler au invadat Uniunea Sovietică, pe 22 iunie 1941, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează The Guardian, citat de News.ro.

Data este semnificativă în Rusia şi este amintită ca „Ziua amintirii şi a durerii”.

Se pare că Putin va depune flori pentru a-i onora pe cei care şi-au jertfit viaţa în război, în cursul zilei de miercuri.

Pentru a comemora această aniversare, Ministerul rus al Apărării a lansat documente care datează de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial care pretind să arate că Germania a intenţionat să susţină că armata sovietică a bombardat biserici şi cimitire pentru a-şi justifica invazia.

„La fel ca în zilele noastre, în 1941, naziştii au pregătit în avans provocări pentru a discredita statul nostru”, a precizat Ministerul rus al Apărării.

„22 iunie este o dată tragică din istoria Rusiei - Ziua Amintirii şi a Doliului. În această zi, în urmă cu 81 de ani, a început Marele Război Patriotic”, se mai arată în comunicat.

O slujbă de pomenire va avea loc în Catedrala Principală a Forţelor Armate Ruse, a mai adăugat comunicatul.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut, marţi seară, Uniunii Europene să impună cât mai repede un nou pachet de sancțiuni la adresa Rusiei, informează News.ro.

”Rusia trebuie să resimtă o creştere constantă a presiunii pentru război şi pentru politica sa agresivă antieuropeană. O altă ameninţare rusă la adresa Lituaniei, un alt val de presiune energetică, un alt lot de minciuni din partea oficialilor ruşi cu privire la criza alimentară sunt toate argumente pentru a fi de acord cu cel de-al şaptelea pachet de sancţiuni”, a afirmat liderul de la Kiev. 

În luna mai, Elveţia a importat aur din Rusia, pentru prima dată de când Kremlinul a trimis trupele în Ucraina, la 24 februarie, arată datele publicate, marţi, de autorităţile vamale elveţiene, informează Reuters, citată de Agerpres.

Elveţia este cel mai mare centru global de rafinare a aurului şi un hub de tranzit pentru metalul galben. Datele privind exporturile furnizează informaţii privind tendinţele de pe piaţă.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei nu au vizat direct livrările comerciale de aur, dar multe bănci şi companii de rafinare au renunţat la aurul din Rusia după începerea invaziei.

În mai, Elveţia a primit din Rusia 3,1 tone de aur, în valoare de aproximativ 200 milioane de dolari, reprezentând aproximativ 2-3% din importurile sale totale de aur, arată datele autorităţilor vamale.

În perioada februarie 2021 - februarie 2022, în medie, Elveţia importa lunar aproximativ două tone de aur din Rusia.

Cincisprezece persoane, între care un copil de opt ani, au fost ucise sub focul artileriei ruse în regiunea Harkiv (nord-estul Ucrainei), a anunţat guvernatorul local, informează Agerpres, care citează AFP.

''Cincisprezece persoane au murit şi șaisprezece au fost rănite. Acestea sunt consecinţele teribile ale bombardamentelor ruseşti în plină zi în regiunea Harkiv'', a declarat guvernatorul Oleg Synegubov pe canalul său Telegram, precizând că aceste persoane au fost ucise şi rănite în patru bombardamente separate.