Război în Ucraina, ziua 110. Kremlinul afirmă că principalul obiectiv al Rusiei este "protejarea" Donbasului

Președintele Volodimir Zelenski i-a cerut cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, să arate un sprijin total pentru Kiev, acuzându-l pe liderul german că este prea preocupat de repercusiunile pe care acest lucru le-ar avea asupra legăturilor Berlinului cu Moscova.

"Avem nevoie din partea cancelarului Scholz de certitudinea că Germania susține Ucraina. El și guvernul său trebuie să decidă: nu poate exista un compromis între Ucraina și relațiile cu Rusia", a spus Zelenski.

Afirmațiile lui Zelenski, făcute într-un interviu acordat postului public german de televiziune ZDF și citate de Al Jazeera, vin pe fondul speculațiilor potrivit cărora Scholz ar putea face, joi, prima sa vizită la Kiev de la începutul războiului.

Principalul obiectiv al Rusiei în invazia sa în Ucraina este de a proteja autoproclamatele republici populare Donețk și Luhansk, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Sky News.

"În general, protejarea republicilor este principalul obiectiv al operațiunii militare speciale", a declarat Peskov, folosind termenul folosit de Rusia pentru acest conflict, pe care a refuzat să îl numească război sau invazie.

Cele două regiuni separatiste sunt ocupate de separatiștii pro-ruși din 2014, deși părți din Luhansk și Donețk sunt încă sub control ucrainean.

Principalul obiectiv al forțelor rusești este acum capturarea restului acestor regiuni.

Președintele ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a vorbit în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva despre "haosul și distrugerile" provocate de invazia Rusiei în Ucraina și despre riscul de a arunca milioane de oameni în sărăcie în întreaga lume.

"De când ne-am reunit ultima dată, războiul din Ucraina continuă să distrugă viețile multor.... ororile provocate populației civile își vor lăsa amprenta de neșters, inclusiv asupra generațiilor viitoare", a spus Bachelet, potrivit BBC.

"Ramificațiile sale sociale, economice și politice se răsfrâng în întreaga regiune și la nivel global - fără a se întrevedea un sfârșit, Criza mondială a alimentelor, a combustibililor și a finanțelor riscă acum să arunce milioane de oameni în nesiguranță alimentară și sărăcie", a adăugat oficialul ONU pentru Drepturile Omului.

Președintele Mexicului a criticat politica NATO în ceea ce privește invazia rusă din Ucraina, calificând-o drept "imorală".

Comentariile președintelui Andrés Manuel López Obrador nu au menționat numele NATO sau al Statelor Unite, dar comentariile sale au fost cel mai recent exemplu al poziției ambigue a partidului său față de invazie.

Mexicul a votat la Națiunile Unite pentru a condamna invazia, dar a refuzat să impună sancțiuni Rusiei.

López Obrador a declarat că politica actuală a aliaților este echivalentă cu a spune "Eu furnizez armele, iar voi furnizați morții. Este imoral".

"Cât de ușor este să spui: 'Poftim, îți trimit atâția bani pentru arme'. Oare nu ar fi putut fi evitat războiul din Ucraina? Bineînțeles că ar fi putut", a spus el, citat de Al Jazeera. 

Guvernul ucrainean a aprobat suspendarea oricăror exporturi de gaz, cărbune și păcură din cauza invaziei Rusiei.

Kievul a declarat că această măsură este legată de "agresiunea armată a Federației Ruse împotriva Ucrainei și de impunerea legii marțiale în Ucraina", notează Al Jazeera.

Până la 1.200 de cadavre, inclusiv unele găsite în gropi comune, nu au fost încă identificate, a declarat șeful Poliției Naționale din Ucraina, potrivit agenției de presă Interfax, citată de BBC.

Ihor Klymenko susține că au fost deschise proceduri penale în legătură cu moartea a peste 12.000 de persoane, multe dintre acestea fiind găsite, de asemenea, în gropi comune.

Aproximativ 75% dintre morți erau bărbați, aproximativ 2% copii și restul femei, a precizat el. Mai mult de 1.500 de civili au murit numai în regiunea Kiev, 116 cadavre fiind găsite într-o singură groapă în orașul Bucea, a precizat el.

Ambasadorul ucrainean în Germania, Andriy Melnyk, a declarat, luni, că speră ca Germania să accelereze în curând livrarea de arme către Ucraina, adăugând că sprijinul pe care Kievul l-a primit până acum a fost "dezamăgitor". Cancelarul german Olaf Scholz este așteptat să facă o vizită oficială în Ucraina pe 16 iunie.

"Sperăm că guvernul german va apăsa în sfârșit pe pedala de accelerație pentru a crește masiv atât amploarea, cât și ritmul în care Ucraina va respinge ofensiva majoră rusă din Donbas", a declarat Melnyk pentru Bild și citat de Baha.com. Comentând posibila aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, el a recunoscut că procesul "va dura ani de zile", subliniind că Kievul nu caută o "ușă din spate" și că își dorește doar "un proces corect".

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, susține că atât Ucraina, cât și Rusia folosesc arme mai grele, inclusiv, în cazul Rusiei, bombe termobarice.

Vorbind cu reporterii în timpul discuțiilor privind politica de securitate de la reședința sa de vară din Naantali, Niinistö a declarat:

„Sprijinim Ucraina cu armament din ce în ce mai greu. Și, pe de altă parte, Rusia a început să folosească și ea arme foarte puternice, bombe termobarice care sunt, de fapt, arme de distrugere în masă”, a afirmat Niinistö, citat de The Guardian.

Kievul și țările NATO, inclusiv Marea Britanie, au acuzat Rusia că folosește arme termobarice, care sunt mai devastatoare decât explozibilii convenționali.

Forțele ucrainene aflate încă în orașul Severodonețk, asediat în estul țării, trebuie "să se predea sau să moară", potrivit unui membru al așa-numitei Republici Populare Donețk.

Eduard Basurin a afirmat că trupele ucrainene nu vor putea părăsi orașul după ce ultimul pod care îl leagă de Lysychansk ar fi fost distrus.

Două dintre cele trei poduri au fost distruse - dar aceasta este prima mențiune despre cel de-al treilea.

"Diviziile ucrainene care sunt acolo sunt acolo pentru totdeauna. Trupele ucrainene nu au nicio altă opțiune decât să se predea sau să moară", a adăugat liderul pro-rus, potrivit Sky News.

Preşedintele rus Vladimir Putin a construit după ce a ajuns la putere, în 2000, un sistem bazat pe impunitate şi frică, denunţă primul său şef de Guvern, Mihail Kasianov (2000-2004), care subliniază că nu şi-ar fi imaginat niciodată că fostul său şef ar fi invadat Ucraina, relatează AFP.

”Putin pe care-l cunosc eu era altfel”, dă el asigurări AFP într-un interviu videoconferinţă.

Mihail Kasianov, în vârstă de 64 de ani, primul premier al lui Putin, în perioada 2000-2004, după care a trecut în opoziţie, consideră că Războiul din Ucraina poate dura până la doi ani, dar crede că Rusia va reveni pe ”un drum democratic” într-o bună zi.

Fostul premier, care a acţionat în vederea unei apropieri a Moscovei de Occident, subliniază că nu se aştepta, la fel ca mulţi ruşi, că va izbucni un război.

Armata ucraineană a anunţat luni că trupele sale au fost împinse în afara centrului oraşului Severodoneţk, un oraş-cheie din estul Ucrainei pentru care cele două armate se luptă de săptămâni întregi, transmit DPA şi AFP.

Forţele ruse au bombardat centrul oraşului cu artilerie şi i-au alungat pe soldaţii ucraineni rămaşi acolo, a comunicat Statul Major de la Kiev.

În ciuda acestui regres major, luptele din jurul Severodoneţk au continuat şi Ucraina deţine în continuare controlul asupra a aproximativ o treime din oraş în ansamblu, se spune în ultimul raport cu privire la situaţie.

Rusia a câştigat 93 de miliarde de euro din venituri provenite din exporturi de combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului său împotriva Ucrainei, cea mai mare parte către UE, se arată în raportul unui centru de cercetare independent publicat luni şi care indică în special Franţa, relatează AFP.

Această publicaţie a Centrului de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), cu sediul în Finlanda, survine în momentul în care Ucraina le cere occidentalilor să întrerupă orice legătură comercială cu Rusia pentru a nu mai alimenta maşina de război a Kremlinului.

Uniunea Europeană a decis recent un embargo gradual - cu excepţii - asupra importurilor sale de petrol. Gazul rusesc, de care este foarte dependentă, nu este în prezent vizat.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, duminică seară, într-un nou discurs, că ţara sa are nevoie de sisteme moderne de apărare antirachetă, el precizând că ar fi putut fi evitate tragedii dacă acele sisteme ar fi existat.

“Astăzi este ziua 109 a unui război în toată regula, dar nu este ziua 109 când le spunem partenerilor noştri un lucru simplu: Ucraina are nevoie de sisteme moderne de apărare antirachetă. Furnizarea de astfel de sisteme a fost posibilă în acest an, anul trecut şi chiar mai devreme. Le-am primit? Nu. Avem nevoie de ele? Da. Au existat deja 2606 răspunsuri afirmative la această întrebare sub forma diverselor rachete ruseşti de croazieră care au lovit oraşele ucrainene. Oraşele noastre, satele noastre începând din 24 februarie. Acestea sunt vieţi care ar fi putut fi salvate, sunt tragedii care ar fi putut fi evitate dacă Ucraina ar fi fost ascultată”, a spus Zelenski.

Conexiunea dintre centrala nucleară ucraineană din Zaporojie (sud-est), aflată sub control rusesc de la începutul lunii martie, şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA), a fost restabilită, au anunţat autorităţile de la Kiev şi AIEA, relatează AFP.

Legătura fusese pierdută pe 30 mai, ''când ruşii au întrerupt operatorul ucrainean de telefonie mobilă Vodafone la Energodar'', oraşul unde se află centrala, ''cu care AIEA are un contract de transmisie de date'', a indicat operatorul ucrainean Energoatom, într-un comunicat publicat sâmbătă seara pe Telegram.

''Datorită eforturilor comune ale Energoatom şi Vodafone, vineri, 10 iunie, conexiunea dintre serverele de monitorizare a materialelor nucleare ale site-ului şi AIEA a fost restabilită'', a adăugat Energoatom.

Rusia a ucis sute de civili la Karkiv folosind muniţie cu dispersie, se arată într-un raport al Amnesty International, potrivit bbc.com.

Amnesty a precizat că a găsit dovezi că forţele ruse au folosit în mod repetat muniţie cu dispersie – rachete care elimină mine mici, care explodează mai târziu.

Bbc.com notează că a observat în cinci locuri de impact din Harkiv dovezi ale efectului asociat muniţiilor cu dispersie.

Muniţiile cu dispersie sunt controversate pentru că sunt detonate în aer şi eliberează mai multe bombe mai mici care cad apoi într-o zonă extinsă şi îi pot pune în pericol pe civili. Deseori, bombele mai mici nu explodează la impact şi ajung să reprezinte un pericol pentru anii care vin.

Peste 120 de ţări au semnat un tratat care interzice folosirea acestor muniţii. Rusia şi Ucraina nu se numără printre semnatare.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, în discursul său de duminică seară, că generalii ruşi îi văd pe soldaţii lor ca fiind “carne de tun” şi că Rusia ar putea depăşi în această lună pragul de 40.000 de soldaţi morţi în război.

“Scopul tactic al ocupanţilor nu s-a schimbat. Ei atacă în Severodoneţk, unde au loc lupte crunte pentru fiecare metru de pământ. Şi atacă spre Lisichansk, Bahmut, Sloviansk şi aşa mai departe.

Armata rusă încearcă să desfăşoare forţe de rezervă în Donbas. Însă ce rezerve au ei acum? Se pare că vor arunca în bătălie recruţi pregătiţi slab şi pe cei strânşi prin mobilizarea ascunsă. Generalii ruşi îşi văd oamenii pur şi simplu ca fiind carne de tun în dorinţa lor de a fi în avantaj numeric. Şi asta înseamnă un lucru: Rusia poate depăşi pragul de 40.000 de soldaţi morţi în iunie. Ei nu au mai pierdut atâţi oameni în niciun alt război în multe decenii”, a spus Zelenski.