Raport: Nord-coreenii dau bani pentru a nu lucra la stat. Ce riscă dacă nu dau mită

62042673
Rodong Sinmun

Nord-coreenii sunt nevoiţi să mituiască autorităţile pentru a supravieţui, arată un raport prezentat marţi de Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului (UNHCR).

Documentul citat de Reuters consemnează că oficialii din întreaga Coree de Nord pretind bani de la populaţia săracă, sub ameninţarea cu închisoarea şi cu inculparea în special a celor care lucrează în economia neoficială.

Phenianul nu a comentat imediat raportul trimis Organizaţiei Naţiunilor Unite cu câteva ore înainte de publicare.

Coreea de Nord susţine că situaţia umanitară grea este provocată de sancţiunile impuse de ONU după testele nucleare şi cu rachete începute în 2006.

"Sunt îngrijorat că atenţia permanentă acordată problemei nucleare continuă să abată atenţia de la situaţia groaznică a drepturilor omului pentru multe milioane de nord-coreeni", a declarat Michelle Bachelet, înalt comisar ONU pentru drepturile omului.

"Dreptul la hrană, la sănătate, la adăpost, libera circulaţie şi libertatea sunt universale şi inalienabile, dar în Coreea de Nord acestea depind în primul rând de capacitatea individuală de a mitui oficialii statului", a afirmat ea, potrivit Agerpres.

 

Nord-coreenii, amenințați cu închisoare dacă nu dau mită

 

Circa 40% din nord-coreeni, adică peste 10 milioane de oameni, suferă cronic de lipsa alimentelor şi se prevede reducerea în continuare a raţiilor deja foarte mici după cele mai proaste recolte din ultimii zece ani, a estimat luna aceasta un alt raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

"Ameninţarea cu arestarea, cu închisoarea şi cu inculparea oferă oficialilor de stat mijloace puternice de a extorca bani de la o populaţie care luptă pentru supravieţuire", acuză UNHCR.

Mita este "o realitate zilnică a luptei oamenilor pentru a-şi asigura minimul necesar", arată raportul intitulat "Drepturile sunt preţul", care denunţă "cercul vicios al lipsurilor, corupţiei şi represiunii".

Pentru raport au fost folosite 214 de interviuri cu nord-coreeni fugiţi din ţară, în special din provinciile nord-estice Ryanggang şi Hamgyong de Nord, vecine cu China. Locuitorii din regiunile respective au fost primii excluşi din sistemul de distribuţie publică eşuat în 1994, după care a urmat o foamete soldată cu până la un milion de morţi, menţionează documentul. "Dacă nu faci altceva decât să urmezi instrucţiunile statului, mori de foame", este citată o femeie din Ryanggang, care acum trăieşte în Coreea de Sud.

Un alt nord-coreean care a scăpat din ţară a declarat UNHCR, care nu îi dezvăluie identitatea, că, "dacă ai bani poţi scăpa orice faci, inclusiv crime".

Mulţi nord-coreeni plătesc mită în bani sau ţigări pentru a fi scutiţi de prezenţa la locurile de muncă unde sunt trimişi de stat, fără salarii, reuşind astfel să obţină venituri pe pieţe rudimentare. Alţii mituiesc grănicerii pentru a trece în China, unde femeile sunt expuse la căsătorii forţate sau la prostituţie, mai arată raportul.

Bachelet a cerut autorităţilor din Coreea de Nord să nu îi mai urmărească penal pe cei care desfăşoară activităţi legitime pe piaţă şi să le permită acestora libera circulaţie în ţară şi în străinătate. Ea a adăugat că China nu trebuie să îi repatrieze forţat pe nord-coreeni.

Luna aceasta, Statele Unite au cerut Coreei de Nord "să închidă toate lagărele de detenţie politică" şi să elibereze toţi deţinuţii politici, al căror număr este estimat între 80.000 şi 120.000, reaminteşte Reuters.

 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Articol recomandat de sport.ro
"Am venit la Fundeni, nimeni n-a putut să-mi zică ce probleme am. Apoi mi-au pus diagnosticul în cinci secunde" Moment de răscruce al marelui anrtrenor român
"Am venit la Fundeni, nimeni n-a putut să-mi zică ce probleme am. Apoi mi-au pus diagnosticul în cinci secunde" Moment de răscruce al marelui anrtrenor român
Citește și...
Laureata premiului Nobel María Corina Machado vrea să candideze din nou la președinția Venezuelei. Când va reveni în țară

María Corina Machado, laureata din Venezuela a Premiului Nobel pentru Pace, a anunţat că intenţionează să candideze din nou la preşedinţie şi că doreşte să se întoarcă în ţara natală înainte de sfârşitul anului 2026, relatează AP.

Axios: Casa Albă spune că acordul cu Iranul ar putea dura câteva zile până la finalizare

Casa Albă nu se așteaptă ca un acord pentru încheierea conflictului cu Iranul să fie finalizat duminică și consideră că aprobarea acestuia de către conducerea iraniană, ar putea dura încă câteva zile, informează Axios

VIDEO. Imagini terifiante din Kiev, după atacul Rusiei cu racheta hipersonică Oreșnik. Cum arată acum capitala ucraineană

Centrul orașului Kiev, capitala Ucrainei, era devastat, duminică, după atacul distrugător al Rusiei, realizat în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu mai multe drone și rachete de mai multe tipuri, printre care și temuta rachetă hipersonică Oreșnik.

Recomandări
”Neptun Deep”, cea mai mare exploatare offshore din istoria României. Mii de oameni lucrează non-stop în Marea Neagră

România, te iubesc! Cel mai mare zăcământ al României, partea I. Luna aceasta a intrat în linie dreaptă una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură realizate vreodată în istoria României.

Cannes 2026. Cum a ajuns Sebastian Stan să lucreze cu Cristian Mungiu: ”Am fost curioși în legătură cu stilul lui de lucru”

Triumf românesc la Cannes! Filmul lui Cristian Mungiu, „Fjord”, cu Sebastian Stan în rol principal, a câștigat marele premiu, Palme d’Or, la aproape două decenii după alt succes al regizorului nostru, la același festival prestigios.

VIDEO. Imagini terifiante din Kiev, după atacul Rusiei cu racheta hipersonică Oreșnik. Cum arată acum capitala ucraineană

Centrul orașului Kiev, capitala Ucrainei, era devastat, duminică, după atacul distrugător al Rusiei, realizat în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu mai multe drone și rachete de mai multe tipuri, printre care și temuta rachetă hipersonică Oreșnik.