Raport: Forțele ruse au folosit cel puţin şapte tipuri de mine antipersonal în războiul din Ucraina

”Este prima oară când o ţară semnatară a Tratatului care interzice minele se confruntă cu folosirea unor mine pe teritorioul său de către alt stat”, a afirmat, într-o conferinţă de presă, Mary Wareham, membră a echipei de cercetare a Observatorului Minelor.

”Acesta este un recul major în domeniul minelor antipersonal”, a mai spus aceasta, care este totodată membră a ONG-ului Human Rights Watch (HRW).

Folosirea de către Rusia - ţară care deţine 26,5 milioane de mine antipersonal, cel mai mare stoc la nivel mondial - a acestui tip de armament în Ucraina a fost condamnată în mod ferm de numeroase ţări.

Minele au fost produse în Rusia și în țările din fosta Uniune Sovietică

Potrivit autorilor raportului - care evaluează implementarea Convenţiei Interzicerii Minelor Antipersonal din 1997 (denumită şi Tratatul de la Ottawa), şase dintre tipurile de mină folosite de către forţele ruse în Ucraina sunt mine cu fragmentare - de tip MOB, MON-50, MON-100, OZM-72, POM-2/POM-2R şi POM-3.

Citește și

Mai multe mine antipersonal fără explozibil, găsite în subsolul unei clădiri din Capitală

Nu s-au omorât cu munca, dar au încasat lunar peste 7.000 de euro. Politicienii români cu activitate discretă în Parlamentul European

Rusia a folosit, de asemenea, mine cu efect de suflu, de tip PMN-4.

Toate aceste tipuri de mină au fost produse fie de către Rusia, fie de către fosta Uniune Sovietică, se arată în raport.

Minele antipersonal au făcut peste 220 de victime în Ucraina

Numărul victimelor civile ale minelor şi altor fragmente explozive de război înregistrate în Ucraina în primele nouă luni ale lui 2022 - şi anume 227 - este aproape de cinci ori mai mare decât numărul victimelor înregistrat în 2021 - şi anume 58.

Mary Wareham a subliniat că HRW a trimis Kievului o scrisoare, după ce Moscova a acuzat forţe ucrainene de folosirea de mine antipersonal.

”În august, am pus întrebări despre aceste acuzaţii şi am cerut răspunsuri”, a afirmat ea, exprimându-şi speranţa ca Ucraina să facă acest lucru la Adunarea Statelor Parte, prevăzută săptămâna viitoare la Geneva.

În total, 164 de ţări sunt parte ale Tratatului de la Ottawa, iar un semnatar, Insulele Marshall, nu a ratificat încă documentul.

În urma unei reducerisemnificative a victimelor, după intrarea în vigoare a Tratatului, bilanţul a atins un nivel ”dramatic” de mare în ultimii şapte ani, se arată în raport.

Cel puţin 5.544 de persoane au fost rănite sau ucise în 2021.

Civilii reprezintă majoritatea victimelor înregistrate - iar jumătate sunt copii.

Minele antipersonal au ucis peste 1.200 de persoane în Siria, anul trecut

Anul trecut, Siria - care nu a semnat tratatul - a înregistrat cel mai mare bilanţ anual al victimelor (1.227), urmată de Afganistan (1.074), care este stat parte.

În raport - care vizează o perioadă începând de la mijlocul lui 2021 şi până în octombrie 2022 - se subliniază că, în afară de Rusia, junta din Myanmar - care nu este stat parte la Tratat - a recurs în ultimii ani la mine antipersonal împotriva rebeliunii.

Grupări armate nonstatale au folosit, de asemenea, mine antipersonal în cel puţin cinci ţări - Columbia, India, Myanmar, Republica Centrafricană şi Republica Democratică Congo - în perioada acoperită în raport.

Acţiuni de deminare în lume constituie altă provocare importantă.

La fel ca în anii precedenţi, majoritatea operaţiunilor de deminare din 2021 a avut loc în Cambodgia şi Croaţia.

În total, 30 de state membre şi-au îndeplinit obligaţiile de deminare de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Otawa, în 1999.

Însă numai două dintre aceste 33 de state parte în care există în continuare mine par să fie în măsură să-şi respecte termele-limită ale deminării prevăzute în Tratat, şi anume Sri Lanka şi Zimbabwe.

Altă îngrijorare priveşte finanţarea tot mai redusă a asistenţei victimelor minelor antipersonal.

În acest raport se arată că în 2021 s-a înregistrat cel mai scăzut nivel de finanţare a acestui sector din 2018 încoace, în pofida unor nevoi tot mai mari şi numărului mare înregistrat în ultimii ani.

Articol recomandat de sport.ro

Dinamo și FC U Craiova, cu un picior și jumătate în Liga 2! Cum se mai pot salva de la retrogradare