Putin pretinde că Rusia are mulţi susţinători în SUA şi în Europa și că țara sa „nu se va izola de restul lumii”
Rusia are mulţi susţinători în SUA şi în Europa, care sprijină Ucraina în confruntarea cu armata rusă, a declarat vineri preşedintele rus Vladimir Putin, adăugând că ţara sa nu intenţionează să se izoleze de restul lumii.
"În SUA, avem o mulţime de oameni care gândesc la fel ca noi, la fel şi în Europa. Elitele se comportă diferit. Dar ştim că elitele nu promovează întotdeauna o politică în interesul propriului popor. Iar aceasta se va întoarce în cele din urmă împotriva lor", a afirmat Putin, adresându-se Consiliului legislatorilor Adunării Federale din Sankt-Petersburg.
Kremlinul, a subliniat Putin, nu intenţionează să meargă pe calea izolării. "Dimpotrivă, vom extinde relaţiile pragmatice, de la egal la egal, reciproc avantajoase şi exclusiv de parteneriat cu ţările prietene din Eurasia, Africa şi America Latină", a spus el, citat de EFE, potrivit Agerpres.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"Suntem pregătiţi să lucrăm cu acei parteneri străini, companii şi corporaţii globale care ţin la reputaţia lor şi care doresc să coopereze cu Rusia", a declarat Putin în faţa liderilor celor cinci partide reprezentate în parlament şi a altor deputaţi şi senatori marcanţi.
Putin spune că Rusia a rezistat asaltului sancţiunilor occidentale
Putin i-a acuzat pe "foştii parteneri" ai Rusiei de distrugerea "maniacală" a canalelor de dialog, a dreptului internaţional şi de dorinţa de a-şi impune Moscovei regulile proprii.
"Care reguli? Nimeni nu le-a vazut. Cine le-a scris? Le scriu sub plapumă şi fac acolo ceva cu ele. Dar noi nu intenţionăm să ne băgăm sub plapuma lor şi nu intenţionăm să respectăm aceste reguli", a spus preşedintele rus, citat de media de stat ruse.
El a insistat asupra faptului că patriotismul şi serviciul public sunt ideale pentru Rusia, o "ţară-civilizaţie" care a devenit "unul dintre centrele autonome şi suverane ale marii lumi multipolare".
Putin a subliniat că economia naţională a rezistat asaltului sancţiunilor occidentale, în timp ce autorii acestora plătesc consecinţele instabilităţii pe care ei înşişi au provocat-o.
În acelaşi timp, el a subliniat că, în vremuri de "agresiune economică din partea Occidentului", guvernul şi toate autorităţile locale trebuie să lucreze "ca un mecanism bine uns".
Putin a dispus ambelor camere ale parlamentului federal - Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei - să adopte măsuri pentru sprijinirea participanţilor la campania militară şi pentru "integrarea deplină" a celor patru teritorii ucrainene anexate (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie).
"Acestea sunt pământurile noastre istorice şi aceştia sunt oamenii noştri. Mulţi dintre voi aţi fost acolo. Cu ce se deosebesc ei de cealaltă parte şi de alte părţi ale naţiunii noastre? Cu nimic. Ei fac parte din poporul nostru", a spus el.
Putin a emis, joi seara, un decret potrivit căruia toţi rezidenţii din teritoriile ucrainene ocupate care nu adoptă cetăţenia rusă pot fi deportaţi de la jumătatea anului 2024.
Economia rusă s-a confruntat cu multiple provocări în acest an, inclusiv cu o rublă mai slabă, venituri mai mici din energie şi o izolare sporită, având în vedere că ţările occidentale continuă să impună sancţiuni pentru acţiunile sale în Ucraina, notează Reuters.
Ministrul de Finanţe, Anton Siluanov, a declarat, vineri, că prognoza Moscovei privind un deficit bugetar pentru 2023 care să nu depăşească 2% din produsul intern brut (PIB) este încă valabilă, dar că acesta va depinde de veniturile din petrol şi gaze, au relatat agenţiile de presă ruse.
Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina, pe care o numeşte "operaţiune militară specială", iar Kievul şi Occidentul - o agresiune brutală, ilegală, neprovocată şi nejustificată, prima de acest gen în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
