Primul summit UE in "format 27" analizeaza ce castiga si ce pierde Europa dupa Brexit. Ce au cerut Merkel si Hollande

brexit

Vineri, la Bratislava, are loc vineri primul summit al UE in formatul cu 27 de lideri ai statelor membre, dupa decizia britanicilor de a parasi Uniunea Europeana.

UE are in vedere lansarea, vineri, la Bratislava, a unui ''santier post-Brexit'', mizand pe securitate pentru o remobilizare in jurul unui proiect susceptibil de a raspunde preocuparilor europenilor, relateaza AFP.

Donald Tusk le cere liderilor statelor UE sa nu iroseasca sansa Brexit-ului

Presedintele Consiliului European, Donald Tusk, le-a cerut joi liderilor statelor Uniunii Europene sa analizeze 'brutal de onest' problemele forului comunitar cu ocazia Summitului informal de la Bratislava, prevazut pentru vineri si consacrat analizarii situatiei create dupa decizia prin referendum a Marii Britanii de a parasi UE, relateaza Reuters.

''Nu am venit la Bratislava pentru a ne consola reciproc sau, chiar mai rau, pentru a nega provocarile reale cu care ne confruntam in acest moment special in istoria comunitatii noastre dupa referendumul din Marea Britanie'', a spus Tusk, care va prezida vineri primul summit al UE in formatul cu 27 de lideri ai statelor membre, dupa decizia britanicilor de a parasi Uniunea Europeana.

Citește și
pasaport britanic, harta Europei
Dupa BREXIT, cetatenii britanici ar putea fi nevoiti sa PLATEASCA pentru a vizita UE. Sistemul e copiat dupa cel american
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

''Nu putem incepe discutia noastra cu acest tip de convingere comoda ca nimic nu este gresit si ca totul a fost si este OK. Trebuie sa ne reasiguram cetatenii ca am invatat lectiile din Brexit si ca suntem capabili sa readucem stabilitatea si sentimentul de securitate si protectie eficienta'', a subliniat Donald Tusk.

El a evidentiat trei prioritati asupra carora, in opinia sa, statele membre ar trebui sa se puna de acord - consolidarea controalelor la granitele externe ale UE, combaterea terorismului si reasigurarea cetatenilor in fata efectelor adverse ale globalizarii economice.

Francois Hollande si Angela Merkel vor ''o agenda'' pentru Europa

Presedintele francez, Francois Hollande, si cancelarul german, Angela Merkel, care au avut joi convorbiri la Paris, au facut apel ca summitul Uniunii Europene de la Bratislava sa adopte ''o agenda'' pentru o Uniune zguduita de Brexit , relateaza AFP.

''Vrem sa stabilim la Bratislava un calendar de lucru pe etape si o foaie de parcurs'', a declarat seful statului francez alaturi de cancelarul german intr-o conferinta de presa.

''In prezent, avem nevoie de o ordine de zi perfect clara'', a adaugat la randul sau Angela Merkel, evocand trecerea la era digitala sau cooperarea in domeniul energetic.

In opinia lui Francois Hollande, este vorba de ''a face din Bratislava un summit util pentru Europa'', care le-ar da europenilor ''o viziune clara despre viitorul lor''.

''Trebuie sa fim lucizi in privinta situatiei cu care se confrunta Europa'', a afirmat presedintele francez, subliniind ca ea nu este confruntata ''cu o criza in plus'', ci cu o criza susceptibila de a-i ameninta insasi existenta sa.

''Am convenit ca summitul de la Bratislava sa se concentreze pe trei mari prioritati'', a spus Hollande. In opinia sa, prima ar fi securitatea, indeosebi ''printr-un nou impuls prin intermediul Europei apararii'', ce presupune ''noi capacitati''. Cea de-a doua prioritate, a continuat el, este de ''a pregati viitorul'' unor ''noi industrii'', ''tehnologii'' sau al ''tranzitiei energetice''. Cea de-a treia prioritate ar fi cea referitoare la tineret.

In opinia Angelei Merkel, Uniunea Europeana, care se afla ''intr-un moment cheie al existentei sale'', trebuie ''sa atenueze nelinistile'' populatiei sale pentru a ramane ''un continent al sperantei''.

Seful diplomatiei italiene pledeaza pentru crearea unui "Schengen al apararii"

Ministrul de externe italian, Paolo Gentiloni, a lansat joi un apel catre statele Uniunii Europene pentru crearea unei zone de aparare comuna europeana, in contextul in care UE a inceput sa-si reevalueze politicile dupa ce Marea Britanie a decis sa paraseasca forul comunitar, relateaza DPA.

Marea Britanie a fost traditional reticenta fata de ideea unei mai bune coordonari militare la nivel european, insa rezultatul referendumului britanic privind iesirea din UE inseamna ca "dezbaterea privind viitorul apararii europene este reimpulsionata", a subliniat seful diplomatiei italiene.

Intr-un articol aparut pe site-ul de stiri politico.eu cu o zi inaintea Summitului UE de la Bratislava, primul summit al UE fara participarea Marii Britanii dupa referendumul britanic din 23 iunie, Gentiloni a spus ca 'Uniunea Europeana trebuie sa gaseasca raspunsuri eficiente la ingrijorarile cetatenilor nostri legate de securitate'.

''Acest lucru presupune o cooperare sporita privind informatiile, politia si justitia, diplomatia preventiva, gestionarea crizelor si - in mod esential - un salt inainte in strategia de aparare comuna europeana'', a mentionat oficialul italian.

Paolo Gentiloni a pledat pentru o politica pe care el a numit-o simbolic un "Schengen al apararii". ''Potrivit acestei abordari, un grup de tari cu aceleasi opinii ar urma sa inceapa punerea in comun a capacitatilor si resurselor militare pe baza unui acord ad-hoc. Initiativa va fi apoi deschisa tuturor statelor membre interesate, conform unor proceduri similare celor adoptate in Acordul Schengen initial'', a explicat el.

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat miercuri, la Strasbourg, o propunere de creare a unui cartier general unic pentru misiunile militare si civile ale UE. La randul lor, Germania si Franta s-au pronuntat recent pentru o mai mare integrare militara in cadrul Uniunii Europene.

Scopul Grupului de la Visegrad la summitul EU este de a ajuta Bulgaria sa-i tina departe pe migranti

Tarile central-europene sunt asteptate sa faca propuneri comune la summitul Uniunii Europene care va avea loc vineri la Bratislava si scopul lor cel mai important este de a ajuta Bulgaria in eforturile sale de a-si apara granita cu Turcia in criza migratiei, a indicat joi Janos Lazar, seful de cabinet al premierului ungar, Viktor Orban, relateaza agentia Reuters.

In opinia lui Janos Lazar, ''viitorul Europei'' se va decide la granita dintre Bulgaria si Turcia. ''Tarile din Grupul de la Visegrad (Polonia, Ungaria, Republica Ceha si Slovacia) vor avea probabil o pozitie comuna la Bratislava si se asteapta ca ele sa faca propuneri comune'', a declarat Lazar intr-o conferinta de presa. ''Ele se vor concentra pe intarirea legitimitatii natiunilor (in cadrul Europei)'', a adauga el.

Potrivit lui Janos Lazar, Grupul de la Visegrad este de parere ca ar trebui constituita o armata comuna europeana si ca agentia UE pentru frontiere, Frontex, ar trebui intarita.

 

Articol recomandat de sport.ro
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
Citește și...
Avertismentul dur al presedintelui CE pentru Marea Britanie. Ce se va intampla cu libera circulatie in Regat, dupa Brexit
Avertismentul dur al presedintelui CE pentru Marea Britanie. Ce se va intampla cu libera circulatie in Regat, dupa Brexit

Presedintele CE a pledat pentru o relatie amicala cu Marea Britanie, dar a avertizat ca Londra nu va avea acces...

Dupa BREXIT, cetatenii britanici ar putea fi nevoiti sa PLATEASCA pentru a vizita UE. Sistemul e copiat dupa cel american
Dupa BREXIT, cetatenii britanici ar putea fi nevoiti sa PLATEASCA pentru a vizita UE. Sistemul e copiat dupa cel american

Cetatenii britanici s-ar putea sa fie nevoiti sa aplice online si sa plateasca o taxa pentru a putea calatori in Europa, dupa ce Marea Britanie a parasit Uniunea Europeana, fiind elaborat un sistem similar cu cel american, pentru scutirea de vize.

Recomandări
Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității
Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității

Parchetul General a anunţat oficial, vineri, punerea sub acuzare a fostului preşedinte Ion Iliescu pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Mineriadei din iunie 1990.

Reuniune a aliaților Ucrainei în format „Ramstein”. Occidentul sare în ajutorul Kievului după un deficit de ajutor militar
Reuniune a aliaților Ucrainei în format „Ramstein”. Occidentul sare în ajutorul Kievului după un deficit de ajutor militar

SUA vor găzdui vineri o reuniune virtuală a donatorilor de ajutor internaţional pentru Ucraina, aşa-numitul Grup de contact în format Ramstein, după ce Congresul american a aprobat un pachet de ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Kiev.

Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă
Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă

Sorina Pintea, fostul ministru social-democrat al Sănătății, a fost condamnată, vineri, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Decizia instanței nu este definitivă.