Preşedintele pro-rus al Moldovei va fi declarat în "imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile"
Preşedintele Parlamentului din Moldova anunţă că joi ar putea fi declanşate procedurile pentru declararea interimatului funcţiei de şef al statului
Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova Andrian Candu a anunţat că joi ar putea fi declanşate procedurile pentru declararea interimatului funcţiei de şef al statului, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale conform căreia refuzul şefului statului de a-şi executa obligaţiile constituţionale constituie imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile şi justifică instituirea interimatului. În acest caz este vorba despre refuzul preşedintelui Igor Dodon de a-l numi pe Eugen Sturza în funcţia de ministru al Apărării.
Candu a spus că se va stabili cine va sesiza Curtea Constituţională, Guvernul ori Parlamentul, în legătura cu declanşarea procedurii de constatare a interimatului funcţiei de preşedinte al Republicii Moldov, informează Deschide.md.
Alegeri 2024
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
17:04
Cum văd străinii alegerile prezidențiale din România. ”De 20 de ani trebuie să alegem răul cel mai mic”
16:02
George Simion, președintele AUR, a votat la Roma: „Vin aici să votez din respect pentru toţi românii”
„Decizia Curţii Constituţionale aduce soluţie şi explică care este procedura în continuare în tot ce înseamnă interimatul funcţiei, doar pe elementul legat de numirea ministrului Apărării. În situaţia în care Curtea Constituţională va constata că există circumstanţe şi este justificată declararea interimatului funcţiei care urmează să fie exercitată ori de speaker, ori de prim-ministru se referă doar la semnarea decretului privind numirea ministrului Apărării şi depunerea jurământului. Nu se referă la alte cazuri şi nu se referă la zi, oră, o perioadă de timp sau mandatul general al preşedintelui Dodon”, a declarat Candu.
Şeful Legislativului a precizat că urmează să se clarifice acţiunile ce vor fi întreprinse.
„Este un subiect nou pentru noi. Nu a mai fost aşa ceva. Învăţăm şi noi, inclusiv din practica Curţii Constituţionale, dar legislaţia prevede care sunt procedurile clare. Ori Guvernul, ori Parlamentul va sesiza Curtea Constituţională în ceea ce ţine de constatarea interimatului şi a motivelor de interimat. În momentul în care Curtea Constituţională vine cu acest aviz, preşedintele Parlamentului urmează să semneze, în calitate de preşedinte interimar, decretul privind numire a ministrului Apărării şi să primească jurământul. Orice altă speculaţie, orice altă idee în privinţa suspendării preşedintelui Dodon, limitarea competenţelor sau blocajul activităţii lui sunt doar speculaţii şi doar interpretări”, a menţionat speakerul.
Andrian Candu a declarat că cel mai probabil joi, 19 octombrie, vor fi declanşate procedurile care sunt prevăzute de legislaţie.
„Este cazul să căutăm soluţii, să nu ajungem la blocaj instituţional, precum este cazul cu ministrul Apărării. Chiar şi când există blocaje să căutăm soluţii, dar să nu ne adâncim în conflicte şi confruntări cum se întâmplă în cazul de faţă”, a precizat el.
Şeful Legislativului a menţionat că în aceste clipe specialiştii lucrează la interpretările făcute de Curtea Constituţională şi ulterior se va decide cine va declanşa procedura ă Parlamentul sau Guvernul.
Guvernul a adoptat în septembrie o decizie privind sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu refuzul preşedintelui Igor Dodon de a-l desemna pe Eugen Sturza în funcţia de ministru al Apărării. Igor Dodon a respins candidatura lui Eugen Sturza la Apărare şi l-a propus pe Victor Gaiciuc. Preşedintele a atras atenţia Guvernului şi a majorităţii parlamentare că este inutil să insiste asupra candidaturii lui Sturza. Marţi Curtea Constituţională a decis că refuzul şefului statului de a-şi executa obligaţiile constituţionale constituie imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile şi justifică instituirea interimatului. Conform Curţii, într-o astfel de situaţie, speakerul Parlamentului va exercita funcţia de preşedinte interimar, iar dacă nici acesta nu va putea să-şi exercite atribuţiile, atunci premierul va face acest lucru.