Comisia Europeană a transmis României zeci de observaţii pe tema PNRR. Reacţia premierului Cîţu
Comisia Europeană a transmis, joi, zeci de observaţii pe tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienă.
Cele mai multe dintre critici se referă la faptul că nu sunt justificate costurile, că lipsesc metodologiile de calcul şi că au fost furnizate informaţii neclare legate de proiecte.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Premierul Florin Cîţu a reacţionat vineri dimineaţă, pe Facebook, după apariţia informaţiilor referitoare la criticile Comisiei Europene faţă de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precizând că documentul nu a fost respins şi nici nu a fost retrimis Executivului. Premierul nu face însă precizări legate de eventuale obiecţii ale Comisiei Europene pe tema PNRR.
Ministrul Proiectelor Europene Cristian Ghinea îi propune liderului PSD Marcel Ciolacu, după obiecţiile Comisiei Europene faţă de PNRR şi după criticile dure ale liderului social-democrat, ca, dacă PNRR nu va fi aprobat, el să demisioneze de la minister, iar dacă va fi aprobat, cel care demisionează să fie Marcel Ciolacu, care să se retragă de la conducerea partidului, termernul fiind 30 septembrie.
Observațiile Comisiei Europene privind PNRR
Cele mai multe critici se referă la faptul că nu sunt justificate costurile, că unele sunt supraestimate, că lipsesc metodologiile de calcul şi că au fost furnizate informaţii neclare legate de proiecte.
În ceea ce priveşte Sistemul de management al apei, una dintre critici vizează faptul că valorile asumate pentru ţinte sunt, în general, mai mici decât rezultatul calculelor
La alte investiţii se precizează că nu sunt furnizate punctele de referinţă şi metodologia de cost.
În ceea ce priveşte Transportul sustenabil, Comisia Europeană menţionează că pe anumite proiecte de transport feroviar nu este clar dacă standardele de costuri includ TVA sau nu şi nu sunt clare explicaţiile furnizate despre modernizarea a 30 de locomotive.
În ceea ce priveşte Fondul pentru Valul Renovării nu este clar cum se obţine costul total de 1 miliard de euro, întrucât există neconcordanţe între informaţii
În legătură cu Fondul local pentru tranzitia verde şi digitală, CE menţionează că justificarea costurilor este insuficientă sau lipseşte.
Şi la proiectul România Educată există critici, una dintre acestea vizând faptul că Guvernul trebuie să explice fiecare investiţie, nu grupate.
Documentul a fost discutat joi la Bruxelles cu reprezentanţii Comisiei Europene. Surse apropiate discuţiilor au precizat că aceasta este o evaluare de etapă, experţii europeni cerând detalii ca parte a procesului de evaluare şi trimitere de clarificari.
Astfel de sesiuni de evaluare se fac cu toate statele aplicante, Comisia cerând frecvent clarificări şi procedând la negociere în privinţa costurilor.
Comisia Europeană urmează să dea săptămâna viitoare undă verde primelor planuri de relansare economică naţionale fnanţate de către Uniunea Europeană (UE) împotriva consecinţelor economice ale pandemiei covid-19, a anunţat marţi preşedinta CE Ursula von der Leyen, citată de AFP.
Planul României pentru banii de la Bruxelles
Guvernul a oferit miercuri documentul trimis Comisiei Europene în care prezintă planul pentru atragerea a aproape 30 de miliarde de euro. În 1.200 de pagini, România arată reformele și investițiile pe care le va face cu banii europeni.
Cele mai importante obiective asumate de Guvernul Cîțu prin PNRR, până în anul 2026 sunt următoarele:
- 630 km noi rețele de apă construite și 2470 rețele noi de canalizare;
- perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare;
- 45.000 de hectare de pădure plantate;
- 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8;
- 52 de stații electrice de încărcare a mașinilor, cu 264 de puncte de încărcare;
- cale ferată modernizată pe 311 km;
- noi magistrale de metrou de 12,7 km în București și Cluj Napoca;
- 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric renovate și 1.500 de blocuri renovate;
- toate instituțiile publice vor fi legate într-un cloud Guvernamental;
- 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate;
- 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier;
- 1.175 SMART Lab-uri achiziționate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal;
- 3.000 de cabinete de asistență medicală primară vor fi renovate și 25 de secții de terapie intensivă nou-născuți dotate;
- peste 3.000 km piste pentru biciclete;
- 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, care utilizează noile tehnologii.
Premierul Florin Cîțu a declarat că din banii alocaţi urmează să fie finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi - 6,7 miliarde de euro, Educaţia - 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea - 2,4 miliarde de euro.
