Potrivit ministerului, cei doi lideri au avut o "convorbire călduroasă", în timpul căreia Peter Magyar şi-a exprimat dorinţa de a menţine legăturile strânse dintre Ungaria şi Israel şi l-a invitat pe Netanyahu să participe pe 23 octombrie la evenimentele care marchează 70 de ani de la revolta antisovietică din Ungaria.
Netanyahu a acceptat invitaţia lui Magyar şi a propus o reuniune guvernamentală comună la Ierusalim.
Premierul israelian a declarat că este convins că legăturile bilaterale de prietenie stabilit în timpul mandatului premierului Viktor Orban vor continua sub conducerea lui Magyar.
Cei doi lideri au convenit ca miniştrii de externe ai Ungariei şi Israelului să se întâlnească în curând pentru a discuta despre continuarea consolidării legăturilor bilaterale.
Netanyahu ar putea solicita garanții
În noiembrie 2024, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și al fostului ministru israelian al apărării Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității legate de conflictul din Gaza.
Cu toate acestea, Magyar a anunțat, de asemenea, că intenționează să readucă Ungaria în cadrul CPI, inversând politica prim-ministrului în exercițiu Viktor Orbán, care s-a retras din această instanță în urma emiterii unui mandat internațional de arestare împotriva lui Netanyahu.
Autoritățile maghiare l-au notificat oficial pe secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, la 2 iunie 2025, că Ungaria se retrage din Statutul de la Roma, tratatul de înființare al CPI, în urma unei decizii adoptate de parlament la 20 mai. Viktor Orbán anunțase intenția guvernului său de a părăsi CPI pe 3 aprilie, în timpul vizitei prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu la Budapesta, în ciuda mandatului de arestare emis de CPI împotriva acestuia.
Oficialii israelieni au indicat că Netanyahu ar solicita Ungariei garanții clare că nu va fi arestat înainte de a accepta vizita. Din punct de vedere diplomatic, Ungaria ar putea să-i acorde imunitate, așa cum a procedat Franța în situații similare, dar nu s-au confirmat astfel de asigurări, scrie YNet News.
Israelul a declanșat un război împotriva Fâșiei Gaza în octombrie 2023, ucigând peste 71.000 de persoane, rănind peste 172.000 și distrugând aproximativ 90% din infrastructura civilă a enclavei, costurile de reconstrucție fiind estimate de ONU la aproximativ 70 de miliarde de dolari.
În ciuda acordului de încetare a focului din octombrie 2025, Israelul și-a continuat atacurile zilnice, ucigând cel puțin 677 de palestinieni și rănind alți 1.813 de atunci, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.
