Perspectivele războiului din Ucraina în 2024, aşa cum sunt văzute de Putin şi Zelenski

62411482

Preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, şi-au susţinut recent conferinţele de presă anuale, făcând bilanţul unui an dificil şi prezentându-şi priorităţile pentru 2024.

France Presse a întocmit o analiză privind evoluţiile la care ar trebui să se aştepte lumea anul viitor în războiul care durează de aproape doi ani, plecând de la declaraţiile celor doi lideri.

Război de uzură

Volodimir Zelenski a revenit asupra motivelor eşecului contraofensivei din vară: lipsa de muniţii şi absenţa superiorităţii aeriene. Carenţe care rămân, în contextul în care războiul de uzură reîncepe cu o reluare a iniţiativei de către ruşi.

"Avem nevoie de susţinere, pentru că pur şi simplu nu avem muniţii", a declarat preşedintele ucrainean, refuzând să spună mai mult privind planurile pentru 2024 ale armatei sale, trecută în defensivă.

Vladimir Putin şi-a exprimat satisfacţia că trupele sale "îşi ameliorează poziţiile aproape de-a lungul întregii linii de contact". Chiar dacă a recunoscut existenţa unui cap de pod ucrainean pe malul de sud al Niprului, el a dat asigurări că trupele Kievului sunt "exterminate" sub focul artileriei ruse.

Oboseala Occidentului

Putin, a cărui realegere în martie 2024 pare asigurată, mizează de asemenea pe erodarea ajutorului occidental pentru Ucraina, care face obiectul disputelor politice în Europa şi SUA. Din punctul lui de vedere, acest sprijin "riscă să se încheie" şi "pare că ia sfârşit puţin câte puţin".

Zelenski este în schimb convins că ajutorul va continua să sosească şi că SUA "nu îi vor trăda" ţara.

El a spus totuşi că se teme de o schimbare de politică la Washington dacă Donald Trump revine la putere. "Dacă politica viitorului preşedinte, indiferent care va fi, este diferită faţă de Ucraina, mai rece, sau mai economică, atunci cred că aceste semnale vor avea un impact foarte puternic asupra cursului războiului", a avertizat preşedintele ucrainean.

Lipsă de oameni

În timp ce lipsa de soldaţi este tot mai acută pe front, Volodimir Zelenski a vorbit despre un plan al armatei care propune mobilizarea a "450.000 până la 500.0000 de persoane suplimentare" în 2024, fără a oferi detalii privind implementarea lui.

Pentru a depăşi lipsa de muniţii, el a spus că Ucraina vrea să producă "un milion de drone anul viitor".

Vladimir Putin a apreciat că orice nouă mobilizare după cea, nepopulară, din septembrie 2022, "nu este necesară". Potrivit lui, Rusia a reuşit să recruteze pe bază de voluntariat 486.000 de oameni pentru armată în 2023, un efort care ar urma să continue.

El a promis de asemenea să continue să consolideze capacităţile militare ale armatei, în contextul în care Rusia şi-a orientat economia spre efortul de război şi este suspectată că a primit mari cantităţi de muniţie din Coreea de Nord.

Fără negocieri

Putin a spus că pacea nu va fi posibilă decât atunci când obiectivele Moscovei vor fi atinse, respectiv "denazificarea Ucrainei, demilitarizare sa şi statutul său de neutralitate".

Potrivit lui, Moscova şi Kievul s-au "pus de acord" asupra unor criterii pentru pace cu prilejul primelor negocieri de la Istanbul la începutul conflictului, convorbiri care apoi au fost abandonate.

"Există alte posibilităţi, fie de a ajunge la un acord, fie de a rezolva problema prin forţă. Este ceea ce vom face eforturi să realizăm", a spus liderul de la Kremlin.

Volodimir Zelenski a repetat obiectivul său de a reinstitui controlul asupra tuturor teritoriilor ocupate de Rusia, inclusiv Crimeea anexată în 2014. "Strategia nu poate fi modificată", a avertizat el.

De asemenea, el a exclus orice negociere cu Moscova. "Astăzi, nu este pertinentă. Nu văd nicio solicitare în acest sens din partea Rusiei. Nu o văd în acţiunile sale. În retorică, nu văd decât insolenţă", a spus el.

Care va fi deznodământul?

Intransigent, preşedintele rus Vladimir Putin le-a promis ruşilor că "victoria va fi a noastră".

Din punctul lui de vedere, Rusia a acumulat o "marjă de securitate" suficientă pentru "a merge înainte". Societatea rusă este "puternic consolidată" şi economia are "o rezervă de forţă şi stabilitate", a argumentat Putin.

La rândul lui, Volodimir Zelenski le-a cerut ucrainenilor să nu-şi piardă "rezilienţa".

El a subliniat, de asemenea, că nu ştie dacă războiul se va termina în 2024: "Cred că nimeni nu cunoaşte răspunsul". 

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
Poliţia din Praga a consolidat măsurile de securitate în jurul instituţiilor de învăţământ şi a clădirilor publice

Poliţia cehă a consolidat măsurile de securitate în jurul şcolilor şi al altor clădiri publice din ţară.

Mărturia unui supraviețuitor al masacrului de la universitatea din Praga: „Atacurile se răspândesc ca o boală în Europa”

Un student danez de la Universitatea Carolină din Praga susținea un examen, joi, când a început atacul, scrie CNN. El poveștește că a auzit împușcături și țipete și a fost șocat.

 

Canada anunţă vize temporare pentru locuitorii din Fâşia Gaza care au familie canadiană

Canada va pune în funcţiune, începând din ianuarie, un program de imigraţie pentru a le permite locuitorilor din Fâşia Gaza care au familie canadiană să ceară o viză temporară.

Recomandări
Planul pentru cel mai negru scenariu la Cernavodă. Autoritățile vor să aducă apă cu cisterna dacă Dunărea scade la un metru

Guvernul anunță noi măsuri pe Dunăre prin care să asigure în viitor suficientă apă pentru răcirea reactoarelor centralei de la Cernavodă.

Reacția lui Nicuşor Dan la dezvăluirile despre șeful SPP Lucian Pahonțu: „Nu e în această situaţie”

Nicuşor Dan respinge acuzaţiile prezentate în mass-media despre Lucian Pahonţu, menţionând că şeful SPP nu a participat la reprimarea manifestanţilor în timpul Revoluţiei din 1989 sau ulterior.

Cel mai în vârstă monarh din Europa, Regele Harald al Norvegiei, a decedat la vârsta de 89 de ani

Regele Harald al V-lea al Norvegiei, care a plecat în exil în Statele Unite încă din copilărie, în timpul ocupației naziste a țării sale natale, a murit la vârsta de 89 de ani.