Parlamentul israelian a respins un proiect de lege al opoziţiei privind dizolvarea sa

În total, 61 din cei 120 de membri ai Parlamentului au votat împotriva proiectului de lege, iar 53 în favoarea acestuia, în cadrul lecturii preliminare, scrie AFP.

Toate partidele de opoziţie au depus proiectul de lege, în timp ce majoritatea părea divizată cu privire la problema spinoasă a recrutării pentru evreii ultraortodocşi.

Timp de decenii, evreii ultraortodocşi au beneficiat de o scutire care este tot mai resimţită de societatea israeliană, în timp ce ţara se află în război cu Hamas în Fâşia Gaza de când mişcarea islamistă palestiniană a lansat un atac asupra Israelului la 7 octombrie 2023.

Opoziţia spera să facă să cadă guvernul, unul dintre cele mai de dreapta din istoria Israelului, mobilizând partidele ultraortodoxe aliate cu prim-ministrul Benjamin Netanyahu, care ameninţaseră să-l abandoneze.

După acest eşec, opoziţia va trebui să aştepte şase luni pentru a încerca din nou să dizolve Parlamentul.

Netanyahu trebuie să facă faţă unei părţi a partidului său

Netanyahu trebuie să facă faţă unei părţi a partidului său, Likud, de dreapta, care militează pentru o lege care să înscrie mai mulţi ultraortodocşi şi să înăsprească sancţiunile împotriva celor care nu se conformează, un adevărat casus belli pentru partidele care îi reprezintă pe „haredim” („temători de Dumnezeu” în ebraică), care cer o lege care să le garanteze pe termen lung eliberarea de obligaţiile militare.

Cele două formaţiuni ultraortodoxe majoritare, Shass (sefarzi) şi Judaisme Unified Torah (JUT, ashkenazimi), au declarat public că vor susţine o dizolvare. Dar, potrivit unor observatori, liderul Shass, Aryeh Deri, negocia între timp un compromis în culise.

Ministrul de Finanţe Bezalel Smotrich (extrema dreaptă) a declarat în plenul Parlamentului că dărâmarea guvernului în timp de război ar reprezenta un „pericol existenţial” pentru Israel.

"Istoria nu va ierta pe nimeni care antrenează statul Israel în alegeri în timp de război", a spus el.

De asemenea, el a făcut apel la „fraţii ultraortodocşi” să servească în armată. Este „o nevoie existenţială, naţională şi de securitate” care trebuie îndeplinită „păstrând în acelaşi timp guvernul”, a adăugat el.

Format în decembrie 2022, guvernul lui Netanyahu este menţinut de o alianţă între partidul său Likud, formaţiuni de extremă dreapta şi partide evreieşti ultraortodoxe, a căror plecare în bloc ar însemna sfârşitul guvernului.

Potrivit unui sondaj publicat în martie de cotidianul de dreapta Israel Hayom, 85% dintre evreii israelieni susţin o modificare a legii privind recrutarea haredimilor, iar 41% sunt în favoarea unei legi care să facă serviciul militar (32 de luni pentru bărbaţi) efectiv obligatoriu pentru toţi cei de vârstă militară.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”