Când află Paul al României dacă va fi extrădat de francezi. Aspectul „neobișnuit” remarcat de președintele instanței
Curtea de Apel din Paris a examinat miercuri o a doua cerere de extrădare formulată de autoritățile române pe numele lui Paul al României, pentru a executa o pedeapsă cu închisoarea pentru trafic de influenţă.
Decizia urmează să fie pronunţată pe 9 iulie, după ce în 2023 justiţia franceză respinsese o primă solicitare similară.
Paul Philip al României, în vârstă de 76 de ani, a respins acuzațiile în faţa instanţei franceze. „Sunt nevinovat, au folosit mijloace incredibile pentru a mă dezmoşteni", a spus el în timpul audierii.
Descendentul regelui Carol al II-lea se află în centrul unui scandal juridic complex care vizează recuperarea unor proprietăţi pe care le revendică ca moştenitor al familiei regale române.
Autorităţile române au emis primul mandat european de arestare în decembrie 2020, la o zi după ce Înalta Curte de Casaţie a României l-a condamnat pe prinţ la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate.
Acuzaţiile se referă la colaborarea presupusă cu o bandă de escroci, începând din 2006, în vederea recuperării unor proprietăţi. Dosarul a vizat 18 persoane condamnate, iar prejudiciul adus statului român a fost estimat la cel puţin 145 de milioane de euro.
Camera de extrădare a Curţii de Apel din Paris respinsese cererea României în noiembrie 2023, motivând că dreptul la un proces echitabil nu fusese respectat. Instanţa franceză identificase nereguli în depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care îl condamnaseră.
Ca urmare a acestui refuz, Bucureştiul a emis un nou mandat de arestare în ianuarie, pe aceleaşi motive. „România doreşte cu adevărat ca această sentinţă să fie executată şi este neobişnuit ca un al doilea mandat de arestare să fie emis după un prim refuz", a subliniat preşedintele la audierea de miercuri.
Avocatul general a solicitat predarea lui Paul al României, invocând decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pronunţată la 29 iulie 2024. Sesizată de România cu o cerere de decizie preliminară, CJUE a considerat că decizia Curţii de Apel din Paris este „contrară principiului încrederii reciproce" între ţările europene şi că a exercitat un „control excesiv" asupra sistemului său judiciar.
„Nici Franţa, nici România nu sunt necruţătoare, respectăm pur şi simplu principiul primatului justiţiei europene asupra dreptului naţional", a insistat avocatul general în faţa instanţei. Avocatul prinţului, Miriame Laïchi, a adoptat o strategie defensivă vehementă, denunţând „cel mai mare scandal politic pe care l-a cunoscut vreodată o familie regală" în legătură cu „litigiul succesoral" care afectează familia regală română.
Cazul nu se limitează la Franţa, pentru că în Malta, unde prinţul s-a deplasat în aprilie 2024 pentru o ceremonie oficială, justiţia a refuzat de asemenea să îl predea autorităţilor române.
Tatăl lui Paul al României, Carol Mircea Grigore, născut în 1920, fusese unul dintre fiii lui Carol al II-lea, rege al României între 1930 şi 1940. În 1947, familia regală a fost expulzată din România de către regimul comunist, iar proprietăţile sale au fost confiscate de stat.
Etichete: extradare, Franta, printul paul,
Dată publicare:
.webp)
