În condițiile în care țara sa este sfârtecată de bombe, Zelenski a cerut și mai multe sancțiuni occidentale împotriva Rusiei
În condițiile în care țara sa este sfârtecată de bombe, președintele ucrainean a cerut și mai multe sancțiuni occidentale împotriva Rusiei.
Zelenski a vorbit și cu papa Francisc, după care a sugerat că Vaticanul ar putea avea un rol de mediere pentru oprirea războiului. Pe de altă parte, Kremlinul a admis că Ucraina are dreptul suveran de a decide convocarea unui referendum asupra unui posibil compromis între cele două ţări.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Invazia continuă de 27 de zile, practic o lună, de aceea avem nevoie de și mai multe sancțiuni, și mai multă presiune, astfel că Rusia să înceteze să caute mai multe resurse militare și să înceapă să caute pacea. Înghețați-le toate proprietăți-le, conturile și yachturile. Înghețați toate activele celor care au influență. Sprijiniți sancțiuni împotriva Rusiei, un embargo comercial complet, începând cu petrolul.”
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Mario Draghi, premierul Italiei: „Pentru o cât mai mare izolare a președintelui Putin trebuie să-i opunem unitatea comunității internaționale. Ucraina are dreptul să fie sigură, liberă și democratică.”
Miniştrii apărării şi de externe din statele blocului comunitar au căzut de acord, asupra a ceea ce au numit ei o „busolă strategică", adică înființarea unei forţe de reacţie rapidă. Germania a anunțat că este pregătită să furnizeze nucleul de până la 5.000 de militari.
Josep Borrell, șeful diplomației europene: „Este, cu siguranță, un moment de cotitură pentru Uniunea Europeană, ca furnizor de securitate. Este un pas foarte important pentru politicile de securitate și apărare a Europei. Cu siguranță nu este un răspuns față de războiul din Ucraina. Am început să lucrăm acum doi ani la acest proiect, dar vine într-un moment oportun.”
Totodată, Bruxelles-ul se va angaja la o creştere a cheltuielilor sale pentru a putea întreprinde pe cont propriu operațiuni militare începând din 2025.
Forţa de reacție rapida va fi constituită din „componente terestre, aeriene şi maritime” şi va avea capacităţi de transport pentru a fi în măsură să „poarte intervenţii pentru a salva şi evacua cetăţeni europeni” prinşi într-un conflict.
Pe de altă parte, tot mai mulți responsabili occidentali avertizează că ar putea urma o perioadă de foamete la nivel mondial.
Jean-Yves Le Drian, ministrul de Externe al Franței: „Nu sancțiunile provoacă disfuncționalități în siguranța alimentară a lumii, ci războiul. Pentru că nu există nicio sancțiune legată de hrană (impusă Rusiei). Războiul e cel care împiedică și războiul este cel care, mâine, aduce riscul foametei.”
Peste Atlantic, președintele american și-a reînnoit avertismentele privind riscul ca rușii să recurgă la arme chimice sau biologice în Ucraina.
Joe Biden, președintele SUA: „Putin este cu spatele la zid în Ucraina. N-a anticipat tăria și unitatea comunității internaționale. Și, cu cât e mai încolțit, cu atât mai gravă va fi severitatea tacticilor pe care le-ar putea utiliza. Și, de fiecare dată când Putin spune că NATO, Ucraina ori SUA vor face ceva, vrea de fapt să spună că el e gata să facă acele lucruri. Și nu e figură de stil!”
În plus, Washingtonul se așteaptă la atacuri cibernetice care ar viza infrastrutura Statelor Unite, ca o ripostă la sancțiunile economice fără precedent la adresa Moscovei.
La rândul său președintele ucrainean Zelenski continuă să ceară cu insistență o întâlnire cu Putin subliniind că nu va fi posibilă o negociere pentru încheierea războiului fără o astfel de întrevedere.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Sunt țări din NATO care sunt dispuse să ne ofere garanții de securitate. Sunt gata să facă tot ce ar face NATO pentru un stat membru al Alianței. Mi se pare un compromis acceptabil. Cred că pierderea Crimeei și a Donbasului va fi greu de acceptat pentru Ucraina. Ca să găsim o soluție pentru asta, sunt necesare două condiții preliminare: garanții de securitate și încetarea ofensivei ruse.”
Cele șase țări care ar putea oferi Ucrainei garanții de securitate sunt Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Turcia, Germania și China, care nu este membră NATO.
Pe de altă parte, Zelenski a atras atenția că deciziile grele pe care le are de luat Ucraina impun un referendum.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Garanțiile de securitate pentru Ucraina necesită amendamente constituționale.”
Joe Biden va pleca miercuri spre Europa, unde joi are programate întâlniri la Bruxelles cu aliaţii NATO, liderii G7 şi liderii Uniunii Europene. Vor discuta despre eforturile internaţionale de sprijinire a Ucrainei.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: Rusia, uniunea europeana, sanctiuni, Zelenski,
Dată publicare:
22-03-2022 07:43
