NY Times: Prin atacurile asupra Ucrainei, Putin le dă fanaticilor pro-război ai Kremlinului ceea ce și-au dorit

După retragerile în masă ale trupelor rusești dinestul Ucrainei, Vladimir Putin și armata sa au intrat în gura propagandiștilor pro-război de la Kremlin. Însă, în urma atacului lansat, luni, de Moscova asupra Ucrainei, fanaticii lui Putin s-au mai temperat. Acest lucru constată jurnaliștii de la New York Times.

Timp de luni de zile, mass-media de stat din Rusia a insistat că țara a lovit doar obiective militare în Ucraina, lăsând la o parte suferința pe care invazia a adus-o milioanelor de civili. Schimbarea bruscă a fost un semn că presiunea internă asupra efortului de război zdruncinat al Rusiei a escaladat până în punctul în care președintele Vladimir Putin a considerat că o demonstrație brutală de forță este necesară, atât pentru publicul său de acasă, cât și pentru Ucraina și Occident, au titrat jurnaliștii din SUA.

Analist rus: Armata rusă nu mai poate face nimic altceva

Prin escaladarea devastatoare de luni a efortului de război, Putin pare să răspundă, în parte, acelor critici, liniștind momentan vociferările susținătorilor liniei dure, furioși din cauza eșecurilor umilitoare ale armatei ruse pe câmpul de luptă.

Citește și

Încă un atac masiv al rușilor în Ucraina. 15 explozii au fost înregistrate în Zaporojie | GALERIE FOTO

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

„Acest lucru este important din perspectiva politicii interne, în primul rând”, a declarat Abbas Gallyamov, analist politic rus și fost redactor de discursuri pentru Putin, în legătură cu loviturile de luni. „A fost important să demonstreze clasei conducătoare că Putin este încă capabil, că armata este încă bună la ceva”.

Dar, prin escaladarea sa, Putin pariază, de asemenea, că elitele rusești - și publicul larg - o văd într-adevăr ca pe un semn de putere, mai degrabă decât ca pe un efort disperat de a provoca mai multă durere civililor ucraineni într-un război pe care Rusia pare să-l piardă din punct de vedere militar, mai scrie NY Times.

"Răspunsul ar fi trebuit să arate putere, dar, de fapt, a arătat neputință. Armata nu mai poate face nimic altceva", a declarat Gallyamov, pentru New York Times.

Putin a declarat că loviturile au fost represalii pentru o explozie care a lovit, sâmbătă, podul din Kerch. Podul, care leagă Peninsula Crimeea de Rusia, este o rută principală de aprovizionare pentru trupele rusești care luptă în sudul Ucrainei.

Atacurile de luni au ucis cel puțin 14 persoane și au rănit alte zeci, în timp ce nenumărate alte persoane din orașele din Ucraina au fost îngrozite de zeci de rachete care se apropiau și care vizau în mod explicit infrastructura civilă.

Kadîrov, mulțumit de mișcarea făcută de Putin

După atacul masiv de luni, unii dintre cei mai aprigi critici ai invaziei din rândul rușilor au declarat că armata și-a făcut în sfârșit treaba. Liderul omului forte al Ceceniei, Ramzan Kadîrov - care a contestat recent conducerea "incompetentă" a armatei ruse - a declarat într-o postare pe Telegram că acum este „100% mulțumit de efortul de război”.

„Fugi, Zelenski, fugi”, a scris el, referindu-se la președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Alți acoliți ruși ai războiului au amintit triumfător declarația lui Putin din iulie că Rusia nu a "început încă nimic serios" în Ucraina.

„Acum, se pare că a început”, a declarat o prezentatoare de talk-show de la televiziunea de stat, Olga Skabeieva.

Cei care au o linie dură în Rusia promovează această strategie de mult timp, a declarat Greg Iudin, profesor de filosofie politică la Școala de Științe Sociale și Economice din Moscova. „Ca și cum ar trebui să-i speriem pentru a-i supune. Așa că, pentru a face asta, trebuie să fim foarte, foarte violenți”, a spus el despre punctul de vedere al dreptei dure.

Lovitura de pe podul din Crimeea, a spus Iudin, a însemnat că Moscova "nu a avut de ales decât să cedeze" și să intensifice atacurile asupra Ucrainei.

Putin a descris atacurile de luni ca fiind un răspuns la "actele teroriste" ucrainene, prezentându-le ca pe un atac unic pentru a descuraja viitoarele atacuri ucrainene pe teritoriul rusesc

El a ținut să precizeze că loviturile au avut loc la inițiativa armatei, un efort aparent de a respinge afirmațiile că ar fi pus la cale efortul de război în mod izolat.

„În această dimineață (n.r. – luni), la sugestia Ministerului Apărării și în conformitate cu planul Statului Major General rus, a fost lansat un atac masiv cu arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune, aeriene, maritime și terestre, împotriva instalațiilor ucrainene de energie, de comandă militară și de comunicații”, a declarat Putin.

„În cazul în care vor continua tentativele de a comite atacuri teroriste pe teritoriul nostru, măsurile luate de Rusia vor fi dure și vor corespunde în amploarea lor nivelului amenințărilor la adresa Federației Ruse. Nimeni nu ar trebui să aibă nicio îndoială în această privință”, și-a încheiat Putin amenințarea.

În discursul său, Putin a făcut o omisiune notabilă: El nu a menționat Occidentul ca fiind vinovatul final în spatele exploziei de sâmbătă de pe podul din Crimeea sau a altor presupuse atacuri ucrainene. Aceasta a fost o abatere de la retorica tipică a Kremlinului, care prezintă Washingtonul și Londra ca fiind păpușarii din spatele rezistenței ucrainene.

Schimbarea a fost un posibil semnal că liderul rus era interesat să controleze escaladarea războiului și că nu era pe punctul de a provoca un conflict direct cu NATO.

Cu toate acestea, loviturile ucigașe și aparent nediscriminatorii, deși satisfac setea de sânge a rușiilor, implică un anumit risc pentru Putin, nu în ultimul rând pentru că intră în conflict cu afirmațiile Kremlinului potrivit cărora Rusia nu a vizat civili ucraineni și a desfășurat pur și simplu o „operațiune militară specială”.

Rușii, după atac: „Kievul nostru”

De asemenea, acestea ar putea exercita presiuni asupra lui Putin pentru a continua escaladarea în cazul unor atacuri ucrainene suplimentare sau al unor succese în linia frontului, ceea ce ar putea spori discordia în cadrul elitei conducătoare a Rusiei cu privire la cât de mult trebuie să forțeze în Ucraina.

Într-adevăr, figurile pro-Kremlin, în timp ce sărbătoreau loviturile, s-au străduit să explice incongruența atacului înflăcărat asupra unor orașe care, după spusele lui Putin, sunt esențiale pentru patrimoniul cultural al Rusiei. Unii au justificat haosul dând vina pe Ucraina și pe Occident.

„Este amar pentru noi să vedem atacuri cu rachete asupra unuia dintre cele mai frumoase orașe din lume, Kievul nostru”, a scris pe Telegram Serghei Markov, un comentator pro-Kremlin care apare frecvent la televiziunea de stat. "Toată responsabilitatea pentru atacurile asupra Kievului aparține ocupanților și colaboratorilor lor. Adică a lui Biden și Zelenski personal".

În interiorul Rusiei, puține voci au îndemnat luni la reținere. Chiar dacă propagandiștii ruși au lăudat atacurile, unii au deplâns faptul că Putin nu a mers suficient de departe. Dmitri Medvedev, fostul președinte rus și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al lui Putin, a declarat pe Telegram că singura modalitate de a proteja Rusia era "dezmembrarea completă" a guvernului din Ucraina.

Unele semne au arătat că Putin este pregătit pentru o escaladare mai amplă a războiului, Vladimir Pastukhov, un politolog și avocat rus, a declarat că escaladările lui Putin „contravin propriei sale intuiții” și îi limitează serios opțiunile politice, punându-l la colț.

"Toate acțiunile de astăzi ale lui Putin au ca scop ieșirea din acest colț din care singura cale de ieșire este butonul nuclear", a declarat domnul Pastukov, cercetător senior asociat onorific la University College London, într-un interviu telefonic. "Într-un sens, ceea ce tocmai s-a întâmplat crește cu adevărat riscurile pentru el".

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5