Noul prim-ministru olandez Dick Schoof garantează continuarea sprijinului pentru Ucraina
Dick Schoof s-a angajat miercuri, în primul său discurs în faţa parlamentului, ca guvernul să sprijine în continuare 'financiar, militar şi politic' Ucraina, şi să atingă ţinta de 2% din PIB pentru cheltuieli militare, transmite AFP.
„Nu ar trebui să fim naivi. La câteva ore de zbor de aici, se desfăşoară un război oribil, în care viaţa umană nu are importanţă pentru Rusia', a spus Schoof, fost şef al serviciului de informaţii olandez.
„Ucraina poate continua să conteze pe sprijinul financiar, militar şi politic al Ţărilor de Jos', a afirmat el.
Alegeri 2024
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
Noul premier s-a angajat de asemenea ca guvernul său să atingă obiectivul de a aloca 2% din PIB cheltuielilor militare, nivelul cerut de NATO, organizaţie ce va fi condusă din octombrie de predecesorul său Mark Rutte.
Adresându-se unui mic grup de jurnalişti după ce a fost învestit marţi, Schoof a spus că ameninţarea principală pentru ţara sa vine 'în mod clar din Est'.
„Poate pentru că am fost şef al serviciilor de securitate, sunt un pic mai îngrijorat decât alţii', a remarcat el.
Sub Mark Rutte, Ţările de Jos au semnat în acest an un acord prin care se angajează să furnizeze asistenţă militară de două miliarde de euro Ucrainei pe zece ani, adăugând ulterior încă un miliard.
Dick Schoof (67 de ani) va conduce un guvern cu o componenţă neobişnuită, din care nu fac parte liderii celor patru partide de dreapta care au negociat o coaliţie după victoria în alegeri a liderului de extremă dreapta Geert Wilders.
Acesta a renunţat însă la ambiţia de a deveni prim-ministru dat fiind că anumite partide au ameninţat că se vor desolidariza din cauza poziţiilor sale binecunoscute ca anti-islam şi eurosceptice.
Situaţia din Ţările de Jos, unul din membrii cheie ai UE, este urmărită îndeaproape de Bruxelles pentru a vedea dacă olandezii vor continua să joace un rol constructiv.
Schoof s-a angajat să respecte acordurile internaţionale, dar a avertizat că Ţările de Jos nu vor impune reguli mai stricte în materie de politică de mediu decât alte state.
„Nu suntem obligaţi întotdeauna să fim primii în clasă. Şi nu ne putem permite să fim', a subliniat el.
