Noul coronavirus, o provocare şi pentru serviciile de informaţii. Cum se regrupează spionii
Noul coronavirus bulversează și lumea serviciilor de informaţii occidentale, a căror vigilenţă se dublează, în contextul unui internet supraîncărcat.
Serviciile de spionaj se redimensionează în faţa unor ameninţări multiforme, în timp ce Guvernele se concentrează doar asupra epidemiei.
Pe măsură ce lumea se închide pentru a opri răspândirea Covid-19, serviciile se spionaj se confruntă cu o dublă problematică.
Ele sunt constrânse la o importantă reorganizare, în vederea evitării răspândirii bolii în rândul lor şi asistă, totodată, la o creştere masivă a volumelor schimburilor pe internet - conţinuturi oficiale sau neoficiale, confidenţiale sau deschise, exacte sau false.
Între dezinformarea organizată şi atacuri cibernetice sub toate formele, serviciile de informaţii veghează atent, organizând alternanţa echipelor la sedii. În jargonul militar, acest lucru se numeşte ”mod degradat”.
Mesageriile serviciilor militare de informaţii sunt suficient de cifrate pentru a fi folosite de la domiciliul agenţilor, declară pentru AFP un fost membru al serviciilor franceze externe (DGSE).
Agenții nu mai pot ieși pe teren
Însă ele nu permit accesul la bazele de date cele mai sensibile. ”Există o continuitate în câmpul muncii, însă informaţia strategică va fi neapărat mai uşoară”, rezumă el.
În Statele Unite, situaţia este asemănătoare, declară pentru AFP Brian Perkins, un cercetător de la Fondation Jamestown din Washington şi totodată un fost analist în Marina americană (US Navy).
Se adaugă însă o capcană suplimentară - pilonul meseriei, contactul uman, devine uneori imposibil.
”Cea mai mare provocare reprezentată de Covid-19 este incapacitatea ofiţerilor de teren din servicii de a munci în zone foarte contaminate, mai ales cele în care sunt restricţii de ciculaţie”, explică el.
O amenințare care crește
Este necesar, astfel, să se acţioneze în alt mod şi să se facă mai puţin, în timp ce cantitatea de muncă este aceeaşi, dacă nu creşte.
Administraţiile şi guvernele se concentrează aproape exclusiv asupra bolii. În altă parte se uită doar serviciile.
Iar părerile sunt unanime - ameninţarea vine de pe web, indiferent că este vorba despre un atac în toată regula împotriva unei infrastructuri sau unei administraţii sau despre destabilizarea opiniilor publice îngrijorate, prin intermediul ştirilor false.
”Actorii răuvoitori exploatează aceste noi circumstanţe exigente”, constată Europol într-un comunicat. ”Entităţile competente ale uniunii Europene (UE) sunt în contact strâns unele cu altele” pentru a le face faţă.
Evantaiul este larg - de la jaf economic şi strategic la alterarea datelor (electorale, ştiinţifice etc), trecând prin paralizia serverelor, campanii de phishing, defăimare.
Însă cel mai important pericol - care provine de la un stat inamic sau de la grupări în subordinea acestor state - sunt operaţiuni masive şi sofisticate împotriva unei administraţii sau unei structuri.
Un expert din sector, cu mulţi ani pe teren, subliniază că marile puteri dispun de reţele suficient de solide şi complementare pentru a răspunde.
”Un atac cibernetic masiv mare sau tai internetul? O poţi face în ţări subdezvoltate”, spune el. ”Dar, pentru a doborî internetul în ţările occidentale, trebuie totuşi să depui efort”.
Fără armistițiu în atacuri cibernetice
Unii ar fi sperat la un armistiţiu mondial, pentru că numai o cooperare planetară pare susceptibilă să diminueze letalitatea noului coronavirus.
Însă, ”în aceste ultime şase săptămâni, noi am văzut actori ameninţători chinezi continuându-şi operaţiunile împotriva ţintelor lor extrne obişnuite”, constată Ben Read, de la serviciul de analiză în spionaj cibernetic al societăţii americane FireEye.
”Este prea devreme să se observe o scădere cantitativă a activităţii, însă ceea ce vedem este conform modelelor, nu există vreun semn de aristiţiu”, dă el asigurări, subliniind asupra continuării activităţilor în Coreea de Nord, Asia de Sud şi Rusia.
”Nu este necesar să se mobilizeze mulţi oameni şi nici resurse în vederea efectuării acestui tip de atacuri”, subliniază Suzanne Spaulding, o analistă la Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) de la Washington.
”Rusia este absolut angajată zilnic în operațiuni de dezinformare”
”Rusia este absolut angajată zilnic în operaţiuni de dezinformare care vor să aducă atingere încrederii publice în democraţia noastră. Nu există niciun motiv să credem că se va opri”, subliniază ea.
În fapt, Moscova face obiectul întregii atenţii a cancelariilor occidentale, care o acuză de multiple operaţiuni de dezinformare cu privire la noul coronavirus.
Task-force East Stratcom a Uniunii Europene, cu atribuţii împotriva dezinformării, a atribuit Moscovei nu mai puţin de 110 campanii de la 22 ianuarie la 19 martie.
Este vorba despre mesaje ”caracteristice strategiei bine stabilite a Kremlinului de a folosi dezinformarea în vederea amplificării disensiunilor, semănării neîncrederii şi haosului şi exacerbării situaţiilor de criză”.
Aceste acuzaţii sunt respinse cu regularitate de către autorităţile ruse, care acuză la rândul lor Occidentul.
Etichete: general,
.webp)
