Motivul pentru care aproape două milioane de oameni mor în Europa în fiecare an, deși ar putea fi evitat. Avertismentul OMS

62553616

Aproape 2 milioane de decese din cauza bolilor cronice pot fi evitate în fiecare an printr-o mai bună prevenţie sau tratament, a indicat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), decese care generează pierderi de aproape 440 de miliarde de euro.

 

Bolile netransmisibile rămân principala cauză de deces şi dizabilitate la nivel global, inclusiv în Regiunea Europeană a OMS, unde, 1 din 5 bărbaţi şi 1 din 10 femei mor înainte de vârsta de 70 de ani din cauza unor afecţiuni precum bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii cronice şi diabetul.

În total, 1,8 milioane de decese cauzate de boli cronice ar putea fi evitate în Europa, în fiecare an, potrivit OMS.

Un procent de 60% dintre aceste decese sunt legate de factori comportamentali, metabolici sau de mediu, cum ar fi fumatul, consumul de alcool, alimentaţia nesănătoasă sau inactivitatea fizică - factori în creştere în Europa de Est, dar asupra cărora politicile de sănătate publică pot interveni.

Restul de 40% ar putea fi evitate sau întârziate prin diagnosticare timpurie şi tratamente adecvate, a subliniat OMS.

Aceste decese generează pierderi foarte mari, estimate la aproximativ 439,4 miliarde de euro anual.

„Dacă bolile netransmisibile (BNT) ar fi un virus, lumea ar fi în carantină”, a declarat directorul regional al OMS pentru Europa, Hans Kluge, deplângând faptul că aceste boli „nu doar că sunt evitabile sau tratabile, ci sunt şi în mare măsură ignorate”.

Doar zece ţări din regiune - care cuprinde 53 de state şi se întinde până în Asia Centrală - au reuşit deja să atingă obiectivul de reducere cu 25% a mortalităţii premature cauzate de cele patru principale boli netransmisibile (boli cardiovasculare, cancere, diabet şi boli respiratorii) între 2010 şi 2025.

Este vorba despre Belgia, Danemarca, Estonia, Israel, Kazahstan, Luxemburg, Norvegia, Ţările de Jos, Suedia şi Elveţia.

Alte 26 de ţări mai pot atinge acest obiectiv până în 2025 dacă îşi intensifică eforturile de prevenţie şi îmbunătăţesc calitatea îngrijirilor medicale, potrivit raportului.

Articol recomandat de sport.ro
Întrebarea care a emoționat-o până la lacrimi pe Bernardette Szocs: ”Am emoții, îmi pare rău”
Întrebarea care a emoționat-o până la lacrimi pe Bernardette Szocs: ”Am emoții, îmi pare rău”
Citește și...
Un microfon uitat deschis a captat o discuție confidențială între Macron și Zelenski, la summitul G7. Ce au spus despre Trump

Cele mai puternice șapte țări ale lumii și-au exprimat sprijinul pentru Ucraina și sunt de acord că, în ultimele luni, Kievul și-a demonstrat atât dorința de a negocia pacea, cât și sporirea capacităților militare. 

SUA au ucis încă un presupus traficant de droguri în Pacific. Legalitatea atacului este pusă sub semnul întrebării. VIDEO

Armata SUA a anunţat că a lovit o navă în Pacificul de Est, ucigând o persoană şi lăsând în urmă doi supravieţuitori, transmite Reuters.

Iranul amenință Israelul cu represalii. Teheranul vorbește despre un „răspuns sever” după atacurile din Liban

Armata iraniană a ameninţat cu un "răspuns sever" la atacurile israeliene din sudul Libanului care au făcut marţi patru morţi, în ciuda anunţului unui acord între Statele Unite şi Republica Islamică pentru a pune capăt războiului.

Recomandări
Top 10 inedit. Cei mai bogați oameni din Ungaria au devenit miliardari și prin afacerile din România

Opt dintre cei mai bogați zece oameni din Ungaria sunt miliardari și datorită afacerilor de anvergură pe care le derulează în România, unul este legat de cel mai mare exit al unei afaceri românești și doar unul singur nu are interese și în țara noastră. 

Surse: Negocieri la ceas de seară. Veștea, alături de pesediștii Grindeanu și Neacșu, dar și de peneliștii Gorghiu și Thuma

Negocierile pentru formarea viitorului Guvern au continuat marți seară la Vila Lac, potrivit unor surse politice. 

Profesorii, scoși în stradă de legea salarizării. Sindicaliștii vor protesta în fața Guvernului și a Parlamentului

Sindicatele din Educaţie organizează acţiuni de protest în faţa sediului Guvernului şi în faţa Palatului Parlamentului, solicitând o salarizare corectă a angajaţilor din acest domeniu şi respingând proiectul de Lege privind salarizarea bugetarilor.