Moscova acuză Republica Moldova că restricționează dreptul la vot prin deschiderea a numai două secții de vot în Rusia
Kremlinul a declarat miercuri că la alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova vocea diasporei moldovene din Rusia va fi restricționată, din cauza numărului insuficient de secții de votare organizate, transmite agenția EFE.
"Ştim că acea parte a populaţiei care susţine direcţia occidentală a ţării va avea ocazia să-şi exprime opinia la alegeri şi să-şi exercite dreptul la vot. Ştim de asemenea că acelei părţi a populaţiei care este favorabilă dezvoltării unor bune relaţii, inclusiv cu ţara noastră, i se va nega în mare măsură dreptul la vot", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la conferinţa sa de presă zilnică.
Declaraţia sa face referire la deschiderea de către autorităţile din Republica Moldova a numai două secţii de votare în Rusia, la fel cum s-a procedat şi la alegerile prezidenţiale de anul trecut, câştigate de preşedinta pro-UE Maia Sandu datorită voturilor diasporei din vestul Europei.
Rusia estimează la aproximativ jumătate de milion numărul cetăţenilor moldoveni aflaţi această ţară şi a criticat deja organizarea a numai două secţii de votare, precum şi reducerea secţiilor de votare în regiunea separatistă Transnistria.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a ţinut să adauge referitor la aceste critici exprimate de Moscova că "nu este vorba despre faptul că Rusia ar încerca să exercite vreo influenţă, ci despre nemulţumirea unei mari părţi a populaţiei moldovene întrucât nu i se dă dreptul să-şi exprime opinia".
Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei (SVR) a susţinut marţi într-o analiză publicată pe website-ul său că state membre ale NATO "concentrează unităţi ale forţelor lor armate în România în apropierea graniţelor Republicii Moldova" pentru o eventuală intervenţie la cererea preşedintei Maia Sandu în cazul în care "falsificarea grosolană a rezultatelor alegerilor pe care o pregătesc Bruxelles-ul şi Chişinăul îi va determina pe cetăţenii moldoveni disperaţi să iasă în stradă pentru a-şi apăra drepturile".
Printr-o asemenea intervenţie, adaugă serviciul rus de spionaj, "forţe armate ale statelor europene vor trebui să forţeze cetăţenii moldoveni să se resemneze cu o dictatură prezentată ca o eurodemocraţie", întrucât "birocraţii europeni de la Bruxelles sunt decişi să menţină (Republica) Moldova pe calea politicilor rusofobe".
Reacția R. Moldova
Guvernul de la Chişinău a catalogat drept intoxicări aceste acuzaţii. Ele "au un singur obiectiv: să intimideze lumea şi să submineze încrederea în drumul european de dezvoltare a ţării", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului R.Moldova, Daniel Vodă.
"Peste 100 de moldoveni au fost pregătiţi în Serbia de instructori ruşi în tactici violente împotriva poliţiei şi folosirea armelor de foc", misiunea lor fiind "organizarea de violenţe pre- şi post-electorale", a afirmat consilierul pentru securitate naţională al preşedintei Maia Sandu, Stanislav Secrieru, conform căruia "74 de indivizi au fost arestaţi şi cooperează cu autorităţile".
De partea sa, opoziţia afirmă că acţiunile forţelor de securitate au vizat politicieni critici la adresa guvernului preşedintei pro-europene Maia Sandu. Autorităţile urmăresc intimidarea şi reducere la tăcere a criticilor pentru a asigura victoria formaţiunii de guvernământ Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), a afirmat fostul preşedinte socialist Igor Dodon.
Preşedinta Maia Sandu, care a descris scrutinul de duminică drept cel mai important din istoria ţării, spune că Rusia urmăreşte să influenţeze rezultatul pentru a readuce Republica Moldova în sfera sa de influenţă.
"Kremlinul aruncă cu sute de milioane de euro pentru a cumpăra sute de mii de voturi pe ambele maluri ale Nistrului, dar şi în afara ţării. Oamenii sunt intoxicaţi zilnic cu zeci de minciuni. Sute de persoane sunt plătite pentru ca să provoace dezordine, violenţă şi să sperie lumea", a susţinut luni într-un discurs Maia Sandu, a cărei formaţiune, deşi este cotată în sondaje cu puţin peste 20% din intenţiile de vot, are totuşi şanse să formeze o coaliţie de guvernare după alegerile care au şi o mare miză geopolitică.
