Mega-împrumutul pe care UE e gata să îl facă din cauza amenințării ruse. Nevoia de reînarmare este uriașă
O dezbatere cu privire la o îndatorare comună a UE ca în timpul pandemiei Covid-19, considerată mult timp puţin realistă din cauza opoziţiei Berlinului, este tot mai puternică în perspectiva unor nevoi masive de reînarmare împotriva ameninţării ruse.
Acest subiect s-a invitat joi în discuţiile şefilor de stat şi de guverne europeni, reuniţi într-un summit la Bruxelles.
Ei au aprobat, în urmă cu două săptămâni, un plan al preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen în vederea unei mobilizări a până la 800 de miliarde de euro în favoarea apărării.
Toată lumea se felicită de o acţiune decisivă realizată într-un timp-record, însă tot mai multe voci subliniază limitele unui dispozitiv care se bazează în principal pe cheltuieli naţionale.
Unele state membre supraîndatorate - ca Franţa, Italia sau Belgia - vor întâmpina cele mai mari dificultăţi să găsească marje de manevră.
O îndatorare suplimentară nu este o opţiune, iar tăierea investiţiilor sau cheltuielilor sociale în vederea finanţării efortului militar riscă să provoace furia opiniilor publice.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat din nou, în presa regională, în weekend, ”în favoarea unui nou împrumut mare cu resurse proprii care să fie alocat” efortului apărării la nivel european, în continuarea ”logicii covid a acordului franco-german”.
La Paris se speră ca viitorul cancelar german Friedrich Merz, cu care preşedintele francez s-a întâlnit marţi seara timp de aproape trei ore la Berlin, să deschidă uşa acolo unde predecesorul său, cancelarul în exerciţiu Olaf Scholz a ţinut-o mereu închisă.
”Ei nu au intrat în acest grad de detaliu, dar există o voinţă de a coopera”, declară un diplomat francez. ”Să lăsăm lucrurile să se coacă”.
Ţările din Sud, cu Italia şi Spania în frunte, susţin acest proiect apărat de mult timp de către preşedintele francez, iar de-acum şi ţările din prima linie împotriva Rusiei, ca Polonia şi ţările baltice.
„Să fim ambițioși”
”Trebuie să fim mai ambiţioşi. Nu trebuie să fie vorba doar despre împrumuturi, aşa cum este cazul acum. Cred că gtrebuie să discutăm serios şi despre posibilitatea unei facilităţi comune de împrumut care să ofere subvenţii statelor membre”, a declarat joi premierul grec Kyriakos Mitsotakis la sosirea sa la summitul de la Bruxelles.
”Cartea Albă a Apărării” - prezentată miercuri în vederea detalierii proeictelor Comisiei - ”este doar o primă etapă. Suntem deschişi altor discuţii despre modul în care putem găsi şi mai multe fonduri”, subliniază premierul leton Evika Silina.
În plină criză Covid-19, în 2020, UE a depăşit un prag istoric şi a acceptat să se îndatoreze în comun pentru a evita un naufragiu economic - şi anume organizarea unui transfer financiar din nord către sud.
La acea vreme, cancelarul german Angela Merkel a operat o răsturnare mult timp considerată de neconceput, acceptând până la urmă un împrumut mare de 800 de miliarde de euro, în vederea evitării unui naufragiu care ar fi ameninţat toată Europa.
Logica ar putea fi aceeaşi în prezent, în faţa unui pericol existenţaial la adresa UE.
”Evident, vecinii Rusiei sunt mai vizaţi, este de la sine înţeles (...), dar ameninţarea cu care ne confruntăm ne priveşte pe toţi”, a subliniat marţi preşedintele Consiliului European Antonio Costa într-un interviu acordat AFP.
Premierul olandez Dick Schoof a reiterat, cu toate acestea, joi, opoziţia Olandei faţă de orice datorie comună. ”Poziţia Olandei este că noi suntem împotrivă”.
La fel ca în 20202, mult va depinde de Berlin, potrivit News.ro.
Pot, oare, germanii să pivoteze din nou?
Destabilizaţi de dezangajarea lui Donald Trump faţă de europeni, ei au spart deja un tabu, aprobând un fond special în valoare de aproximativ 500 de milarde de euro în vederea unor investiţii publice şi ridicând obstacole constituţionale care încadrează recurgerea la îndatorare.
Într-o dezbatere, în septembrie, viitorul cancelar german Friedrich Merz - care se afla atunci în campanie electorală - îşi reafirma opoziţia faţă de orice nouă datorie comună.
”Vreau să o spun foarte clar. Acum şi pe viitor voi face totul pentru a evita ca această Uniune Europeană să nu se angajeze într-o astfel de spirală a îndatorării”, declara el.
Însă era înainte de întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă.
Etichete: imprumuturi, Rusia, uniunea europeana,
Dată publicare:
