Mărturiile familiei lui Tal, bărbatul cu ceățenie română răpit de Hamas. „Sperăm că nu s-au obosit să care cadavre după ei”
Numărul persoanelor răpite de Hamas în Gaza este în creștere. Forţele de Apărare ale Israelului susțin că numărul ostaticilor a ajuns la 222.
Câți ostatici are Hamas în prezent
Din data de 7 octombrie, 222 de persoane ar fi fost răpite de teroriștii Hamas, confom timesofisrael.com.
Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Daniel Hagari, a explicat de ce numărul ostaticilor a crescut lent. El a precizat că totalul include un număr semnificativ de cetăţeni străini şi că a fost nevoie de timp pentru a contacta familiile acestora.
„Lucrăm pe toate căile pentru a elibera ostaticii şi a-i aduce acasă", a dat asigurări purtătorul de cuvânt, conform The Guardian.
Cine e românul luat ostatic de Hamas
Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a anunţat, sâmbătă, că, potrivit informaţiilor furnizate de către autorităţile israeliene, unul dintre cetăţenii cu dublă cetăţenie, israeliană şi română, cu domiciliul în statul Israel, semnalat iniţial pe lista persoanelor dispărute, este ostatic în Fâşia Gaza.
Numele acestuia este Tal Haimi, are 41 de ani și se află pe lista celor răpiți. Israelianul are și cetățenie română. Bunicii săi paterni au emigrat din România după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Astfel, până în prezent, patru persoane cu cetăţenie israeliano-română au murit şi una este dată dispărută şi una este ostatică.
Ce spune soția românului răpit de Hamas
Ella Haimi este soția bărbatului cu cetățenie română răpit de Hamas. Împreună au trei copii: un băiețel de șase ani și o pereche de gemeni, de nouă ani.
Viața familiei Haimi a luat o întorsătură dramatică pe 7 octombrie, când sute de teroriști Hamas au năvălit în sudul Israelului, unde au ucis cel puțin 1.400 de oameni și au răpit peste 200.
Ella Haimi, sotia lui Tal Haimi: „Ne agățăm de speranța că (Tal) a fost luat ostatic, ar fi răul cel mai mic. Am încredere în Tal că se ține tare. Suntem foarte, foarte îngrijorați, dar sperăm din toate puterile".
Rezervist în Divizia Gaza și membru în unitatea de apărare a kibuț-ului în care locuia, Nir Yitzhak, Tal a ieșit grăbit pe ușă înainte de ora 7:00, imediat ce s-a dat alarma.
În următoarele ore a schimbat câteva mesaje cu soția lui și i-a cerut să se baricadeze în casă împreună cu cei trei copii.
Ella Haimi: „Pe la 12 jumate i-am scris pe WhatsApp să-i cer noutăți, dar mesajul meu n-a mai ajuns la el. Atunci mi-a trceut prin cap gândul că ceva nu e în regulă. Mai târziu, ceilalți din echipa de protecție a kibuț-ului s-au întors, au luat legătura cu familiile, numai Tal nu. Abia pe seară, când armata ne-a strâns pe toți la un loc în clădirea școlii, mi s-a spus că Tal nu e de găsit".
Udi Goren, verișor: „Incertitudinea e la fel de greu de suportat precum evenimentele în sine. Faptul că nu știm la ce să ne așteptam, ce putem spera. Tot ce știm e că nu i s-a găsit trupul și nu e în niciunul dintre spitalele din țară, iar telefonul lui a fost localizat în Gaza. Speranța noastră e că (teroriștii) nu s-au obosit să care cadavre după ei și că Tal e încă în viață".
Verișorul lui Tal Haimi a adresat un apel ferm guvernului israelian să nu ia decizii care să compromită șansele ostaticilor de a se întoarce la familiile lor.
Udi Goren, verișor: „Suntem la o răscruce de drumuri. Începem ofensiva terestră, ori punem viețile omenești pe primul loc? Într-o democrație, prioritatea absolută ar trebui să fie salvarea vieții. În anul 2023, într-o democrație occidentală, viețile omenești n-ar trebui să fie sacrificate pentru nimic în lume".
