Macron: Rusia, amenințare existențială pentru Europa, ”ca în România”. Bucureștiul, invitat la discuții în Paris

În sprijinul afirmaţiei sale el a enumerat inclusiv manipularea informaţilor sau a proceselor electorale, dând exemplul României, relatează Le Monde.

Emmanuel Macron a menţionat de asemenea acţiunile Rusiei la frontiera cu Polonia, atacurile sale cibernetice în toate ţările europene, atacurile din Marea Britanie, „manipularea informaţiilor sau a proceselor electorale, ca în România”, precum şi ameninţările sale explicite, prin doctrina sa nucleară”.

Într-un interviu acordat presei cotidiene regionale, cu câteva zile înainte de împlinirea a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Emmanuel Macron a spus, totuşi, că dacă preşedintele Putin l-ar suna, „bineînţeles” că ar vorbi cu el.

În timp ce ruşii şi americanii au convenit la Riad să numească negociatori pentru războiul din Ucraina, preşedintele francez a spus că a avut o discuţie la telefon cu preşedintele Donald Trump.

Citește și

Polonia a dejucat un atac cibernetic asupra unui centru nuclear. Mai multe indicii sugerează implicarea Iranului

Macron spune că i-a reamintit că „preocuparea tuturor este că o simplă încetare a focului nu va rezolva în niciun caz conflictul. „Istoria recentă ne-a arătat că atunci când există doar o încetare a focului, aceasta nu este respectată de Rusia”, spune Emmanuel Macron că i-a transmis şefului Casei Albe.

România, printre țările invitate la Paris pentru o nouă serie de discuții privind viitorul Europei 

El a adăugat că „o pace durabilă nu poate fi negociată fără Ucraina: nimic nu poate fi negociat fără ucraineni în jurul mesei”. În opinia sa, aliaţii europeni trebuie să fie capabili să îşi prezinte punctul de vedere şi „să vină cu propriile soluţii”, luând în considerare „garanţiile de securitate” pe care le-ar putea oferi pentru a-i proteja pe ucraineni.

Pe de altă parte, în opinia preşedintelui francez, Donald Trump „poate relua un dialog util” cu Vladimir Putin. El „recreează ambiguitatea strategică pentru preşedintele Putin” folosind „cuvinte foarte ferme” şi creând o „incertitudine” care „poate ajuta la exercitarea de presiuni”, a arătat Macron, el însuşi în centrul unor polemici la un moment dat legate de „ambiguitatea strategică” la care ar fi recurs în privinţa Rusiei atunci când a menţionat prima dată posibilitatea trimiterii de trupe în Ucraina.

Totuşi, întrebat acum despre trimiterea de trupe în Ucraina, Emmanuel Macron a răspuns: „Franţa nu se pregăteşte să trimită trupe terestre beligerante pe front”. În schimb, el a sugerat reînarmarea şi reechiparea ucrainenilor. „Apoi să trimitem experţi sau chiar trupe în număr limitat, în afara oricărei zone de conflict, pentru a-i sprijini pe ucraineni şi a le arăta solidaritate. La asta ne gândim cu britanicii”, a spus Macron. „Iar a treia soluţie este aderarea la NATO”, a precizat el.

În interviu, Emmanuel Macron a confirmat că va organiza miercuri o nouă reuniune „cu mai multe state europene şi non-europene” pe tema Ucrainei, după întâlnirea de luni cu un număr redus de ţări-cheie şi cu liderii Uniunii Europene şi NATO.

Norvegia, Canada, Republica Cehă, Grecia, Finlanda, România, Suedia, Belgia şi statele baltice vor fi printre cei invitaţi la noua rundă de discuţii de la Palatul Elysee, au declarat surse diplomatice marţi după-amiază.

Europenii încep să pună la cale o strategie împotriva lui Trump

După reuniunea de luni, mesajul de unitate pare să fi fost atenuat de diviziunile privind posibila viitoare desfăşurare a trupelor europene în Ucraina. Dar, potrivit unui rezumat obţinut marţi din surse parlamentare şi consultat de Agenţia France-Presse, participanţii par să fi găsit puncte de acord în faţa dorinţei preşedintelui american Donald Trump de a negocia cu Vladimir Putin o încetare rapidă a războiului din Ucraina.

A existat „un acord destul de larg” în jurul următoarelor principii-cheie: „nimic despre Ucraina fără Ucraina”, „nimic despre securitatea europeană fără europeni”, „necesitatea de a sprijini suveranitatea deplină a Ucrainei” şi „necesitatea de a păstra unitatea” Alianţei Nord-Atlantice între Statele Unite şi europeni. „Participanţii au subliniat, de asemenea, sprijinul lor pentru abordarea "pace prin forţă" promovată de Statele Unite”, un mod de a-l încuraja pe Donald Trump să nu slăbească presiunea asupra lui Vladimir Putin.

„Ei au subliniat că o încetare a ostilităţilor ar fi durabilă doar dacă ar fi însoţită de un acord de pace durabil, bazat pe garanţii de securitate pentru Ucraina”, adaugă aceeaşi sursă. Cu alte cuvinte, nicio încetare a focului fără un acord de pace simultan.

Prin urmare, liderii europeni s-au declarat pregătiţi să ofere aceste garanţii Kievului „în funcţie de nivelul sprijinului american”. Numai în acest cadru, cel al unui acord de pace durabil, „anumiţi participanţi şi-au exprimat disponibilitatea, în cadrul garanţiilor de securitate, de a explora posibilitatea (...) unei implicări directe pe teren”, subliniind totodată „importanţa sprijinului american în acest context”, potrivit documentului consultat de AFP.

Întâlnirea s-a soldat, de asemenea, cu un acord de „reluare a eforturilor pentru a spori” sprijinul pentru Ucraina şi asupra unei disponibilităţi comune de a creşte bugetele pentru apărare, „atât individual, cât şi în cadrul UE”.

Articol recomandat de sport.ro

Stadionul de 23.000.000€ din România prinde contur: ”Sper să fie dat în funcțiune anul acesta”