Lukaşenko, după ce UE și mai multe țări au refuzat să-l recunoască drept președinte: "Nu le-am cerut niciodată"

Alegerile din 9 august "nu au fost nici libere, nici corecte. UE nu recunoaşte rezultatele falsificate ale acestuia. În consecinţă, aşa-zisa 'depunere de jurământ' din 23 septembrie şi noul mandat la care Aleksandr Lukaşenko pretinde nu au nicio legitimitate democratică", afirmă Borrell într-un comunicat.

Aleksandr Lukaşenko, a cărui realegere este puternic contestată de o parte a populaţiei care participă cu regularitate la manifestaţii de protest, a depus miercuri jurământul în mod neaşteptat în cadrul unei ceremonii desfăşurate cu uşile închise, despre care s-a aflat abia după încheierea ei.

Anunţul a provocat imediat o nouă manifestaţie a opoziţiei la Minsk, reprimată cu brutalitate de forţele de ordine, care au operat zeci de arestări.

Contestatarii lui Alexandr Lukașenko au ieșit din nou pe străzi, ca să denunțe învestirea acestuia pentru al șaselea mandat.
În zgomot asurzitor de claxoane și fluturând steagurile roşii şi albe ale opoziţiei, protestatari au pornit către Palatul Prezidențial. Purtau coroane de carton pe cap și scandau: „Noi nu te-am ales!".

Citește și

Franța a cerut convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Israelul a ucis trei „căști albastre” în Liban

Însă peste 360 de protestatari au ajuns în arest și câțiva au fost răniți după intervenția brutală a forțelor de ordine.

Poliţistii și trupele speciale au folosit tunuri cu apă împotriva miilor de manifestanţi adunaţi în centrul capitalei Minsk.

Agenții anti-revoltă cu cagule au făcut uz de forță inclusiv împotriva grupurilor de femei.

"Această 'depunere de jurământ' contrazice direct voinţa unor pături largi ale populaţiei belaruse, exprimată în numeroase manifestaţii paşnice, fără precedent (...) şi ea nu va face decât să agraveze criza politică" din ţară, a indicat Borrell.

"Având în vedere situaţia actuală, UE îşi va reevalua relaţiile cu Belarus", adaugă el, fără alte precizări.

UE a pregătit sancţiuni împotriva a 40 de personalităţi belaruse considerate responsabile de represiunea împotriva manifestanţilor şi are în vedere de asemenea sancţiuni împotriva lui Aleksandr Lukaşenko, conform unor surse diplomatice de la Bruxelles.

Dar pentru aceasta este necesară unanimitatea statelor membre, însă Ciprul condiţionează acceptul său de adoptarea unor măsuri pentru a constrânge Turcia să pună capăt activităţilor de foraj pentru petrol şi gaze în zona sa economică.

Problema situaţiei din Belarus şi a eventualelor sancţiuni se aşteaptă să fie abordată la summitul liderilor europeni din 1-2 octombrie la Bruxelles.

"Reiterăm că ne aşteptăm ca autorităţile belaruse să se abţină de la orice represiune şi violenţe suplimentare împotriva poporului belarus şi să-i elibereze imediat şi fără condiţii pe toţi cei care au fost arestaţi în cadrul protestelor", a spus Josep Borrell joi, cerând noi alegeri democratice în această ţară.

Germania, cele trei ţări baltice - Lituania, Letonia şi Estonia -, Polonia, precum şi SUA au transmis de asemenea că nu îl recunosc pe Lukaşenko, la putere din 1994, ca preşedinte legitim ales al Belarusului.

Reacția lui Lukaşenko

Aleksandr Lukaşenko a atacat decizia mai multor ţări de a nu îi recunoaşte legitimitatea.

"Strigă că nu ne recunosc. Ştiţi, nu le-am cerut niciodată să ne recunoască, să ne recunoască alegerile, să ne recunoască preşedintele reales", a spus, conform agenţiei oficiale de presă Belta, Lukaşenko, vorbind despre sine, aşa cum face deseori, la prima persoană plural, primindu-l pe ambasadorul chinez.

Preşedintele belarus şi-a început oficial miercuri al şaselea mandat în urma unei ceremonii de învestitură care nu a fost anunţată înainte, de teama, potrivit opoziţiei, unei mobilizări a protestatarilor.

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Cătălina Nițu a dezvăluit cu ce echipă ține: ”Mamă, e ceva incredibil”