Criza din Ucraina. Zelenski: Un conflict cu Rusia ar însemna război pe scară largă în Europa

Președintele rus, Vladimir Putin, s-a întâlnit, marți, cu premierul maghiar, Viktor Orban. După întrevedere, liderul rus a transmis că SUA și aliații săi au ignorat principalele cerințe de securitate ale Rusiei, dar și că lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia.

Pe de altă parte, secretarul de stat american, Anthony Blinken, a discutat la telefon, cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Și i-a spus că este timpul ca Rusia, să retragă trupele, de la granițele Ucrainei.

La rândul său, premierul britanic, a ajuns în această după-amiază, la Kiev.  El a afirmat că invadarea Ucraine de către Rusia ar fi o catastrofă politică, umanitară și militară, nu doar pentru Rusia, ci pentru întreaga lume.

Citește cele mai noi informații transmise marți despre criza din Ucraina:

Citește și

Dacă Putin decide invadarea Ucrainei, cea mai scurtă rută este prin Cernobîl: "Perfect pentru o invazie cu tancurile ruseşti"

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

UPDATE 22.35 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, marţi, că un conflict militar cu Rusia nu ar implica doar Ucraina, ci ar duce la un război pe scară largă în Europa, relatează Reuters.

În cadrul unei conferinţe de presă, la Kiev, cu premierul britanic Boris Johnson, preşedintele ucrainean Zelenski a afirmat că au fost discutate măsuri de diminuare a conflictului cu Rusia, adăugând că nimeni nu poate prezice ce se va întâmpla în continuare în criza dintre Ucraina şi Rusia, notează Agerpres.

Zelenski a precizat că Ucraina adoptă o abordare responsabilă faţă de acordul de la Minsk privind încetarea focului în estul Ucrainei, dar nu a fost de acord cu Rusia cu privire la secvenţierea modului în care acordul ar fi pus în aplicare.

UPDATE 21:10 Premierul britanic Boris Johnson, a cărui ţară este una dintre cele mai angajate în apărarea militară a Ucrainei împotriva ameninţării ruseşti, s-a întâlnit marți cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a afirmat că invadarea Ucraine de către Rusia ar fi o catastrofă politică, umanitară și militară, nu doar pentru Rusia, ci pentru întreaga lume.

"O nouă invazie rusă a Ucrainei ar fi o catastrofă politică și umanitară, precum și o catastrofă militară. Cred că ar fi o catastrofă militară atât pentru Rusia, cât și pentru întreaga lume. Și o potențială invazie ar fi o înfrângere pentru președintele Putin", a declarat Boris Johnson la Kiev, la o conferință de presă comună cu președintele Ucrainei, potrivit Interfax.

UPDATE 20:10. Iată mai multe declarații ale președintelui rus, Vladimir Putin, din conferința de după întâlnirea cu Orban. 

"Analizăm răspunsurile scrise primite de la SUA şi NATO, dar este deja clar că preocupările de principiu ale Rusiei au fost ignorate", a spus preşedintele rus.

El a prezentat lista cu principalele revendicări ale Rusiei: sfârşitul politicii de extindere a NATO, angajamentul de a nu desfăşura arme ofensive în apropierea frontierelor ruse şi retragerea poziţiilor militare ale Alianţei la aliniamentele din 1997, adică înainte ca Organizaţia să-i primească pe foştii membri ai blocului comunist.

"Ignorând îngrijorările noastre, SUA şi NATO punctează dreptul fiecărui stat de a alege liber cum vrea să-şi garanteze securitatea", a spus Putin, reiterând un alt principiu care prevede că "nimeni nu ar trebui să-şi întărească securitatea în detrimentul altora".

"Ni s-au făcut promisiuni că infrastructura NATO nu se va extinde în Est cu nici măcar un centimetru", a spus Putin, menţionând că trupe NATO se află astăzi în Polonia, în România şi în ţările baltice, potrivit RIA Novosti. "Au spus una şi au făcut alta. Pur şi simplu, ne-au înşelat", a adăugat el, citat de Agerpres.

UPDATE 19:54 Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că omologul său american, Antony Blinken, a recunoscut că există motive pentru a discuta despre preocupările Rusiei pentru securitatea sa cu privire la Ucraina, potrivit AFP.

"Antony Blinken a fost de acord că există motive pentru a continua dialogul (pe tema securităţii Rusiei). Vom vedea cum va merge", a declarat Serghei Lavrov la televiziunea rusă, după convorbirea telefonică cu secretarul de stat american.

Şeful diplomaţiei ruse nu a spus niciun cuvânt despre Ucraina sau despre trupele ruse desfăşurate în apropiere de ţara vecină, unde la putere se află un guvern prooccidental, în timp ce Washingtonul acuză Moscova de pregătirea unei invazii şi cere o retragere militară "imediată", notează AFP.

Potrivit lui Lavrov, problema-cheie pentru Moscova rămâne respingerea de către Occident a principiului privind "indivizibilitatea securităţii", cu alte cuvinte, ideea că niciun stat nu-şi poate consolida securitatea în detrimentul altuia.

De asemenea,  Blinken "l-a îndemnat" pe Lavrov la o "dezescaladare imediată şi la retragerea" trupelor ruse de la frontiera ucraineană, reiterându-şi totodată "disponibilitatea" de a continua dialogul "de fond" cu Moscova pe căi diplomatice, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat după convorbirea telefonică dintre cei doi miniştri de externe, informează AFP şi EFE.

UPDATE 19:18 Lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia, a declarat marţi preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit Reuters.

 UPDATE 18:49 Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a spus că SUA și aliații săi au ignorat principalele cerințe de securitate ale Rusiei.

 UPDATE 18:32 Președintele Vladimir Putin susține o conferință de presă, după ce s-a întâlnit cu premierul Ungariei, Viktor Orban. 

UPDATE 18:00 Klaus Iohannis a avut o discuție cu președintele Ucrainei, Vladimir Zelenskiy, și a reiterat sprijinul ferm al ţării noastre pentru suveranitatea Ucrainei şi integritatea sa teritorială, precum şi pentru aspiraţiile sale europene şi euroatlantice”, informează Administraţia Prezidenţială.

"Președintele Klaus Iohannis a arătat că este inacceptabilă amenințarea cu folosirea forței și tentativa de subminare a actualilor parametri ai arhitecturii europene de securitate, precum și încercările de recreare a unor ,,sfere de influență” și a reafirmat susținerea puternică a României pentru dreptul Ucrainei de a-și alege propriile opțiuni de politică externă și de securitate. Președintele României a reiterat sprijinul pentru politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea și a apreciat comportamentul responsabil al Ucrainei în vederea evitării creșterii tensiunilor. La rândul său, Președintele Ucrainei a mulțumit României pentru sprijinul vocal și activ atât în cadrul Uniunii Europene, cât și al NATO", se arată în comunicat. 

UPDATE ora 17:16 Directorul executiv şi preşedinte al Consiliului de administraţie al companiei energetice germane E.ON, Leonhard Birnbaum, este de părere că ţara sa trebuie să continue să se bazeze pe gazul natural din Rusia pentru a realiza tranziţia de la cărbune şi a scădea preţurile la energie, transmite marţi dpa.

"Noi credem că avem nevoie de gaz rusesc. Punct. Mai ales dacă ne bazăm acum mai mult pe gaz pentru că vrem să renunţăm la cărbune", a declarat Leonhard Birnbaum luni seara, într-o întâlnire cu membri ai Asociaţiei jurnaliştilor economici.

Birnbaum a vorbit de asemenea în favoarea gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, un proiect pe care Washingtonul şi alţi aliaţi l-au numit o greşeală strategică din partea Berlinului.

"În termeni de economie energetică, Nord Stream 2 este util. Din punct de vedere politic, evaluarea poate fi diferită. Acest lucru trebuie discutat în arena politică", a afirmat el.

UPDATE ora 16:50 Ambasadoarea Rusiei la Sofia: Cererea Moscovei de retragere a trupelor NATO nu priveşte Bulgaria, pentru că nu are, ci România

Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat la postul bulgar NOVA TV că solicitarea Moscovei ca NATO să-şi retragă trupele, bazele şi armamentul strategic din ţările ce au aderat la această alianţă începând din anul 1997 nu priveşte Bulgaria, întrucât acolo nu există astfel de desfăşurări, însă această ţară ar putea deveni o ţintă dacă pe teritoriul ei ar fi baze şi arme strategice îndreptate împotriva Rusiei, consemnează marţi agenţiile BTA şi TASS.

''Nu se pune problema ca ţările care au aderat la NATO după 1997 să iasă din NATO. Noi vorbim despre retragerea contingentelor militare, a bazelor şi armelor strategice staţionate pe teritoriile lor începând din 1997. Iar la ora actuală nu vorbim deloc despre Bulgaria, întrucât în prezent nu aveţi nici baze şi nici armamente strategice ofensive, dar aceasta priveşte România într-o anumită măsură'', a explicat ambasadoarea Rusiei.

''Vorbim despre o atitudine de principiu, despre un anumit contingent militar, armamente strategice şi baze amplasate în teritoriu. Nu există nimic de acest fel în Bulgaria. Aş dori să subliniez că, în opinia mea, guvernul dumneavoastră a procedat foarte corect nevorbind excesiv de tăios despre această chestiune şi neîncercând să intre în aceste jocuri. Acesta nu este jocul Bulgariei, nu aveţi deloc nevoie de asta'', a remarcat Eleonora Mitrofanova.

UPDATE ora 15:25 Rusia a promis transparenţă în privinţa manevrelor militare pe care le va desfăşura în Belarus la mijlocul lunii februarie, în contextul temerilor că Moscova ar putea plănui să invadeze Ucraina, temeri ce au alimentat creşterea tensiunilor în regiune, transmite marţi dpa.

Moscova i-a informat pe ataşaţii militari ai altor state cu privire la exerciţiul comun cu Belarus, a declarat marţi ministrul apărării, Serghei Şoigu, conform agenţiei Interfax.

Şoigu a menţionat că Rusia nu este obligată să ofere această informaţie, însă autorităţile sale au ales în mod voluntar să procedeze astfel. Manevrele militare sunt programate să dureze zece zile, între 10 şi 20 februarie.

UPDATE ora 15:30 Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat în cursul întrevederii cu preşedintele rus Vladimir Putin, în cadrul vizitei sale la Moscova, că "niciun lider european nu vrea război", în aluzie la tensiunile legate de Ucraina, relatează EFE, citată de Agerpres.

"Vizita mea de astăzi este, în parte, şi o misiune de pace şi aş dori să vă asigur că niciun lider al Uniunii Europene, al statelor membre nu îşi doresc un război. Suntem în favoarea unei soluţii politice", a subliniat Viktor Orban în debutul întâlnirii cu preşedintele rus, informează agenţia de presă RIA Novosti.

UPDATE ora 15:20 Polonia va ajuta Ucraina cu provizii de gaz şi arme, în contextul în care statul vecin se confruntă cu ameninţarea unei noi intervenţii militare ruse, a declarat prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki marţi, la Kiev, relatează Reuters, conform Agerpres.

În cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său ucrainean Denis Şmîgal, Morawiecki a spus că Polonia va ajuta Ucraina cu zeci de mii de gloanţe de artilerie, mortiere uşoare, sisteme portabile de apărare antiaeriană şi drone de supraveghere.

UPDATE ora 15:14 Ucraina îşi va suplimenta efectivele forţelor sale armate cu 100.000 pe o perioadă de trei ani, a anunţat marţi preşedintele Volodimir Zelenski în parlamentul de la Kiev, potrivit Reuters şi AFP.

Şeful statului ucrainean a salutat sprijinul diplomatic şi militar pentru ţara sa, ''cel mai important începând din 2014'', în contextul temerilor legate de un potenţial atac armat rus asupra Ucrainei, conform Agerpres.

''Sprijinul diplomatic pentru Ucraina este cel mai important şi mai necondiţionat începând din 2014 şi el continuă. Asistenţa militară şi tehnică pentru Ucraina este cea mai importantă, cea mai preţioasă şi continuă să sosească'', a declarat Zelenski în faţa aleşilor ucraineni.

UPDATE ora 11:47 - Rusia anunţă marţi că „nu va da înapoi” în faţa ameninţărilor unor sancţiuni ale Statelor Unite în criza în centrul cărora se află Ucraina şi dă astfel tonul înaintea unei discuţii la telefon importante între Moscova şi Wasgington, relatează AFP.

UPDATE ora 11:30 - Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a declarat că țara sa este pregătită pentru negocieri constructive cu Rusia, cu condiția ca Moscova să facă primul pas, informează TASS.

“Ucraina este pregătită pentru negocieri constructive, dar nimeni nu va exercita presiuni asupra noastră, nimeni nu ne va forța să facem ceva, pentru că Ucraina a făcut deja destule pentru pace. Depinde de Rusia să facă un pas acum”, a declarat Dmitro Kuleba.

Știrea inițială

"Putem confirma că am primit un răspuns scris din partea Rusiei", a spus un purtător de cuvânt al diplomaţiei americane, fără a dori să precizeze conţinutul. "Credem că nu ar fi productiv să negociem în public, aşa că vom lăsa Rusiei posibilitateasă discute despre răspunsul lor, dacă doreşte”, a adăugat acesta.

"Rămânem pe deplin angajaţi dialogului pentru a rezolva aceste probleme şi vom continua să ne consultăm îndeaproape cu aliaţii şi partenerii noştri, inclusiv cu Ucraina”.

Acest nou schimb de scrisori are loc înaintea unui apel telefonic între secretarul de stat al SUA Antony Blinken şi omologul său rus Serghei Lavrov, care urmează să vorbească marţi. Scrisoarea rusă este, de fapt, un răspuns la răspuns: Statele Unite au trimis propria scrisoare Rusiei săptămâna trecută, ca răspuns la propunerile de tratat făcute la mijlocul lunii decembrie de Moscova pentru a-şi prezenta cererile în materie de securitate.

Rusia spune că nu vrea să atace

Occidentalii îi acuză pe ruşi că au desfăşurat peste 100.000 de soldaţi la graniţa cu Ucraina pentru o posibilă invazie. Kremlinul dă asigurări că nu intenţionează să atace, dar solicită "garanţii" formale de securitate, inclusiv, în special, asigurarea că Ucraina nu va intra niciodată în NATO şi revenirea la desfăşurarile militare ale Alianţei Nord- Atlantice aşa cum era în 1997.

Statele Unite şi NATO au respins aceste cereri în scrisori miercurea trecută, dar Washingtonul a lăsat uşa deschisă negocierilor pe alte subiecte, cum ar fi desfăşurarea de rachete sau limitările reciproce ale exerciţiilor militare.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5