Război în Ucraina, ziua 98. SUA trimit în Ucraina patru sisteme moderne de rachete HIMARS

Daria Herasymchuk, comisarul prezidențial ucrainean pentru drepturile copilului, a anunțat miercuri că peste 234.000 de copii ucraineni au fost deportați de la începutul războiului.

„Conform surselor publice, până astăzi, peste 234.000 de copii au trecut granița cu Rusia, prin teritoriile regiunilor Lugansk și Donețk. Aceștia sunt copii deportați forțat, fie în teritoriile ocupate temporar, fie în Rusia sau Republica Belarus”, a spus Herasymchuk. „Vom lupta pentru absolut fiecare copil ucrainean. Astăzi putem spune și că în lumea adulților a eșuat Ziua Copilului din Ucraina”, a adăugat ea, potrivit The Guardian.

Civili ucraineni se adăpostesc de bombardamentele ruseşti sub o uzină chimică din oraşul ucrainean Severodoneţk, iar acolo este posibil să fie depozitate stocuri de substanţe chimice periculoase, a declarat şeful administraţiei militare regionale din Lugansk, Serhii Gaidai, miercuri, pentru Reuters, relatează news.ro.

„Se află civili acolo în adăposturi antiaeriene, sunt destul de mulţi, dar nu va fi un al doilea Azovstal (n.r. oţelăria din Mariupol), deoarece uzina respectivă avea un oraş subteran uriaş... care nu există acolo”, a declarat şeful administraţiei militare regionale din Lugansk, Serhii Gaidai, făcând referire la asediul care a durat săptămâni întregi la oţelăria Azovstal din oraşul portuar sudic, Mariupol.

Ungaria a blocat miercuri adoptarea embargoului petrolier şi noi sancţiuni europene decise împotriva Moscovei, pentru a obţine retragerea de pe lista neagră a UE a şefului Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill, au indicat mai multe surse diplomatice, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Patriarhul este considerat „un aliat de lungă durată al preşedintelui Vladimir Putin'' şi „a devenit unul dintre principalii susţinători ai agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei'', subliniază propunerea de sancţiuni înaintată statelor membre.

Pentagonul a anunțat miercuri că SUA vor trimite Ucrainei patru sisteme sofisticate de rachete cu rază medie de acțiune și muniție pentru a face față ofensivei ruse. Va dura cel puțin trei săptămâni pentru a aduce armele avansate și a instrui trupele ucrainene, au adăugat oficialii americani. 

Sistemele de rachete fac parte dintr-o nouă tranșă de asistență de securitate pentru Ucraina de 700 de milioane de dolari din SUA, care include și elicoptere, sisteme de arme antitanc Javelin, radare, vehicule tactice, piese de schimb și multe altele, relatează The Guardian. 

Întrebat dacă armele sosesc prea târziu pentru a fi utile, pe măsură ce Rusia face progrese în est și sud, Colin Kahl, subsecretarul pentru politică a apărării, a respins această idee.  „Credem că aceste capacități suplimentare vor ajunge într-un interval de timp care este relevant și le va permite ucrainenilor să vizeze foarte precis obiectivele din luptă”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu are încredere în asigurările Kievului că sistemele multiple de lansare de rachete furnizate de SUA nu vor fi folosite pentru a ataca țara sa. „Pentru a avea încredere (în cineva), trebuie să ai experiență în situații în care s-a ținut de cuvânt. Din păcate, nu s-a întâmplat așa”, a spus Peskov. 

Este al 11-lea pachet aprobat până acum, după alocarea celor 40 de miliarde de dolari în asistență economică și de securitate, de către Congresul SUA. 

Oficialii au spus că vor trimite Ucrainei sistemul de rachete de artilerie de înaltă mobilitate- HIMARS, care este montat pe un camion, cu șase rachete. Sistemul poate lansa o rachetă cu rază medie -acestea vor fi livrate- dar și cu rază lungă, până la 300 de kilometri.

Marea Britanie ar fi cerut SUA să stabilească un plan de trimitere în Ucraina a sistemelor avansate de rachete cu rază medie de acțiune, în câteva săptămâni, după anunțul președintelui Joe Biden. 

Prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, a vorbit cu Biden despre transferul sistemelor de rachete cu lansare multiplă M270 fabricate în SUA, miercuri dimineață, relatează Politico. 

Întâlnirea va fi apoi urmată de o discuție între ministrul de externe Liz Truss și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, joi.

Secretarul general al Interpol, Jürgen Stock, a avertizat că multe dintre armele trimise în Ucraina vor ajunge în cele din urmă în mâinile răufăcătorilor din Europa și nu numai, transmite The Guardian. 

Oficialul Interpol a cerut țărilor să înceapă urmărirea armelor: „Disponibilitatea ridicată a armelor în timpul conflictului actual va duce la proliferarea armelor ilicite în faza post-conflict. Grupurile criminale organizate vor beneficia de disponibilitatea armelor, a spus el. Criminalii sunt deja acum, aici, în timp ce vorbim, se concentrează pe asta” a mai spus Stock.

Ucraina a dat asigurări Statelor Unite că nu va folosi noile sisteme de rachete promise de Washington împotriva unor ţinte în Rusia, a declarat miercuri secretarul de stat al SUA Antony Blinken, relatează AFP, citat de Agerpres.

„Rusia atacă Ucraina, nu invers. Pentru a fi clar, cel mai bun mod de a evita o escaladare este ca Rusia să pună capăt agresiunii şi războiului pe care le-a declanşat'', a declarat el presei, răspunzând acuzaţiilor din partea Moscovei care critică furnizarea acestor noi arme americane.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că va convoca o întâlnire la Bruxelles, în zilele următoare, cu înalți oficiali din Suedia, Finlanda și Turcia pentru a discuta despre opoziția Turciei față de aderarea Suediei și Finlandei la alianță, relatează The Guardian. 

Vorbind la o conferință de presă comună cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, Stoltenberg a spus: „Sunt în contact strâns cu președintele Erdogan și cu liderii Finlandei și Suediei” (...)

Există un „consens puternic în cadrul NATO, în linii mari, pentru a sprijini aderarea rapidă a Suediei și Finlandei” la NATO a mai spus Stoltenberg, care este „încrezător” că acest lucru se va întâmpla.

Unul dintre negociatorii ruşi privind conflictul din Ucraina a declarat miercuri pentru agenţia Ria Novosti că teritoriile ucrainene cucerite militar de Rusia ar putea organiza referendumuri în iulie, în vederea unei anexări, relatează AFP.

„Nu vreau să prezic (...), dar cred că teritoriile eliberate vor organiza un referendum mai mult sau mai puţin în acelaşi timp, ceea ce este logic. Contez pe faptul că se poate desfăşura în iulie'', a spus Leonid Sloutski, preşedintele comisiei de afaceri externe a Camerei inferioare a parlamentului rus.

Rusia numeşte „teritoriile eliberate'' regiunile ucrainene pe care le ocupă împreună cu aliaţii săi separatişti.

Este vorba despre autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk, a căror independenţă a fost recunoscută de Moscova şi ai căror lideri aspiră să se alăture Rusiei, dar şi regiunile Herson şi Zaporijjia, din sudul Ucrainei, pe care armata rusă le-a cucerit în mare măsură de la sfârşitul lunii februarie.

Acolo au fost impuse administraţii pentru, de exemplu, a introduce rubla rusă ca monedă, a acorda cetăţenie rusă locuitorilor sau chiar pentru a instala reţele de comunicaţii ruse.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a insistat că locuitorii acestor patru teritorii „trebuie să poată alege viitorul''.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că furnizarea de sisteme avansate de rachete americane către Ucraina crește riscul ca o „țară terță” să fie târâtă în conflict. 

Lavrov a reacționat după ce președintele SUA, Joe Biden, a confirmat că va trimite mai multe sisteme de rachete de artilerie cu rază medie de acțiune mare în Ucraina, parte al altui transport de arme.

Serghei Lavrov a făcut declarații miercuri, la o conferință de presă din Arabia Saudită, relatează The Guardian.

Armata americană desfășoară operațiuni de hacking în sprijinul Ucrainei, potrivit șeful comandamentului cibernetic al SUA, generalul Paul Nakasone. 

Hackerii militari americani au „desfășurat o serie de operațiuni” după invazia Ucrainei de către Rusia, a confirmat Nakasone într-un interviu pentru Sky News, relatează The Guardian. 

„Am efectuat o serie de operațiuni pe întregul spectru; operațiuni ofensive, defensive și informaționale” a declarat el.

El nu a detaliat activitățile, dar a spus că acestea sunt legale, efectuate cu supravegherea civilă a armatei și respectând regulamentele Departamentului de Apărare al SUA. El a mai spus că este îngrijorat „în fiecare zi” de riscul unui atac cibernetic rusesc care vizează SUA și a spus că operațiunile de prospecțiuni informatice permit SUA să caute hackeri străini și să le neutralizeze atacurile înainte ca acestea să fie folosite împotriva Americii.

Sancţiunile europene impuse importurilor de petrol rusesc ar putea paraliza rafinăria italiană ISAB a Lukoil şi ar putea duce la pierderi de locuri de muncă pe plan local, a avertizat preşedintele regiunii Sicilia, Nello Musumeci, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Acest embargo ar putea afecta semnificativ ISAB, a declarat preşedintele regiunii Sicilia, cerând Guvernului să găsească soluţii la această problemă.

ISAB, cea mai mare rafinărie de petrol din Italia în funcţie de capacitatea de procesare, achiziţiona 30-40% din materia primă din Rusia, restul provenind de pe pieţele internaţionale.

ISAB este responsabilă pentru aproximativ 20% din capacitatea de rafinare a Italiei, iar centrala sa furnizează aproximativ 20% din electricitatea de care are nevoie Sicilia. Aici lucrează aproximativ 1.000 de angajați.

Secretarul general al ONU, António Guterres, speră să atenueze criza alimentară provocată de războiul din Ucraina, dar a avertizat că „nu am ajuns încă acolo” cu privire la un acord de deblocare a  transporturilor de cereale. 

„Sunt lucruri complexe și faptul că totul este interconectat face ca negocierea să fie deosebit de dificilă” a declarat secretarul general al ONU la o conferință de presă cu prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, la Stockholm, relatează The Guardian.

Guterres a încercat să intermedieze ceea ce el numește un pachet de servicii pentru a relua atât exporturile de alimente ucrainene, cât și exporturile de alimente și îngrășăminte din Rusia.

Rusia va lua măsuri care să-i permită să „minimalizeze” impactul embargoului impus petrolului rus de către Uniunea Europeană, a anunțat miercuri Kremlinul.

„Aceste sancţiuni vor avea un impact profund negativ asupra Europei, asupra noastră şi asupra întregii pieţe mondiale a energiei. Însă există o reorientare (a economiei ruse), care ne permite să minimalizăm consecinţele negative”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, potrivit AFP, preluat de news.ro.

Portugalia a trimis 146 de puşcaşi marini să se alăture unei forţe NATO staţionate în Lituania, ca parte a eforturilor de a consolida Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice.

Misiunea trimisă de Portugalia include scafandri specializaţi în dezactivarea minelor şi a altor dispozitive explozive.

Ministerul portughez Apărării a precizat că scopul misiunii este de a „sprijini niveluri ridicate de pregătire şi de a descuraja ameninţările directe sau indirecte” la adresa membrilor NATO, în special în regiunea Mării Baltice.

Moscova va găsi soluţii pentru a aproviziona pieţele cu îngrăşăminte şi cereale ruseşti, în pofida sancţiunilor occidentale, a declarat miercuri Serghei Riabkov, adjunctul ministrului Afacerilor Externe rus, citat de agenţia rusă de presă RIA, transmite Reuters.

Kremlinul anunţă miercuri că nu deţine informaţii despre circumstanţele uciderii jurnalistului francez Frédéric Leclerc-Imhoff de la BFMTV în Ucraina, într-un combardament atribuit forţelor ruse, relatează AFP.

”Pentru a trage concluzii trebuie informaţii detaliate despre locul unde s-a întâmplat, în ce circumstanţe, ce este adevărat şi ce nu este (adevărat). Noi nu avem astfel de informaţii”, declară presei un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Peskov trimite la ”Ministerul (rus al) Apărării”, care este competent, în opinia sa, în acest dosar.

Separatişti proruşi din estul Ucrainei anunţă miercuri că au obţinut o victorie tactică, prin blocarea unuia dintre cele două drumuri care conduc în oraşul Avdiivka, aflat sub controlul forţelor ucrainene, în apropierea bastionului rebel Doneţk, relatează AFP.

Satul Novosselovka 2, care se află la periferia Avdiïvka, ”a fost eliberat de ocupaţia ucraineană”, iar forţe separatiste proruse ”au preluat controlul unei părţi a autostrăzii vecine”, a anunţat într-o postare pe Telegram ”miliţia populară” a separatiştilor din regiunea ucrainană Doneţk.

Astfel, separatiştii proruşi au ”ocupat, în sfârşit, Garnizoana Adviïka şi una dintre cele două linii de aprovizionare aflate la dispoziţia acesteia”.

Ei au ca obectiv ”să încercuiască grupul ucrainean” din acest oraş, potrvit aceleiaşi surse.

Cel puțin șapte persoane au fost ucise, iar alte 16 rănite în Ucraina, în ultimele 24 de ora, potrivit unor oficiali militari ucraineni.

În estul Ucrainei, unde se duc lupte aprige, patru persoane au fost ucise și alte 10 rănite după ce trupele ruse au atacat mai multe orașe, între care Severodonețk și Sloviansk.

În Luhansk și Donețk, trupele ruse au bombardat 21 de zone, marți, și au distrus 46 de „obiective civile”.

Rusia întrerupe furnizarea de gaze către Danemarca începând de miercuri, au declarat oficialii de la Copenhaga.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Statele Unite că au pus gaz pe foc și că are încredere că Rusia nu va fi atacată de Kiev.

De asemenea, Peskov a mai spus că nu exclude o întâlnire între Putin și Zelenski, dar că astfel de discuții se pregătesc în avans.

Dezastrul lăsat de ruși în Donețk, în imagini.

Rusia a finalizat testarea rachetei de croazieră hipersonice Zircon şi o va desfăşura înainte de sfârşitul anului pe o nouă fregată a Flotei Nordului, a anunţat miercuri un înalt oficial militar rus, citat de Reuters.

Aleksandr Moiseev, comandantul Flotei Nordului, a declarat că fregata Amiral Golovko va deveni prima înarmată permanent cu Zircon (Ţircon, în original n.r.), a relatat agenţia de presă rusă TASS, citată de Reuters.

Germania va furniza Ucrainei rachete antiaeriene moderne și sisteme radar, a anunțat cancelarul Olaf Scholz.

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat pentru agenția de presă de stat rusă RIA Novosti că decizia SUA de a furniza Ucrainei sisteme avansate de rachete și muniție este „extrem de negativă” și va crește riscul unei confruntări directe.

„Districtele Harkov, Izium, Bohoduhiv și Ciuhuiiv sunt bombardate în masă. Ca rezultat al acestor atacuri, patru civili au fos uciși. O femeie a murit în Zolociv, iar un băiat de 12 ani a murit în Ivanivka, districtul Izium. În satele Shestakove, districtul Chiuhuiiv - doi morți. Un total de șapte civili sunt răniți.

Luptele continuă în regiunea Harkov. Inamicul este concentrat pe apărare și încearcă să-și mențină terenul. În direcția Izium, ocupanții ruși se regrupează și se pregătesc pentru noi ofensive. Soldații noștri își mențin pozițiile și produc pierderi inamicului. Noaptea trecută, Forțele Armate ale Ucrainei au doborât un elicopter rusesc Ka-52.

Inamicul acționează insidios, lovind civili și infrastructura civilă. Dar va răspunde pentru toate crimele sale! Ucraina va câștiga!”, a transmis guvernatorul din Harkov pe Telegram.

„Știu că mulți oameni din întreaga lume sunt îngrijorați cu privire la folosirea de arme nucleare. În prezent nu avem indicii care să arate că Rusia intenționează să trimită arme nucleare în Ucraina, deși retorica ocazională a Rusiei este în sine periculoasă și extrem de iresponsabilă. Să clarific: orice utilizare a armelor nucleare în acest conflict la orice scară ar fi complet inacceptabil pentru noi ca și pentru restul lumii și ar atrage consecințe severe”, a declarat președintele SUA, Joe Biden, într-un interviu acordat The New York Times.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că i-a propus omologului său rus Vladimir Putin adoptarea unei rezoluţii ONU cu privire la o ridicare a blocadei ruse în portul Odesa, cu scopul de a permite exportul cerealelor ucrainene blocate de ruşi în acest port ucrainean, relatează AFP.

”I-am propus, în discuţia pe care am avut-o, împreună cu cancelarul german Olaf Scholz,, sâmbătă, preşedintelui (rus Vladimir) Putin, să luăm iniţiativa unei rezoluţii la ONU pentru a stabili un cadru foarte clar al acestei operaţiuni”, a anunţat şeful statului francez marţi, la finalul summitului Uniunii Eurpene (UE), la Bruxelles, dedicat Ucrainei.

Ministerul Apărării din Marea Britanie a publicat cea mai recentă evaluare a situației de pe teren din Ucraina.

„Operațiunile terestre ale Rusiei rămân strâns concentrate, focurile sunt intense într-un mic sector al regiunii Luhansk. În perioada 30-31 mai, luptele s-au intensificat pe străzile din Severodonețk, ducându-se mai aproape de centrul orașului.

Peste jumătate din oraș este acum ocupat de forțele ruse, inclusiv de luptători ceceni. Dincolo de Donbas, Rusia continuă să efectueze rachete cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii din Ucraina”.

Pe lângă Donbas, Rusia continuă să atace un important punct strategic, și anume podul feroviar Zatoka, ce leagă România de oraşul portuar Odesa, în sudul Ucrainei.

Spitalele ucrainene sunt supuse unei presiuni enorme, cu trenuri care transportă sute de răniți spre vest de pe linia frontului. Associated Press a relatat de la Pokrovsk, unde spitalele deja tensionate încearcă să facă față unui aflux de traumatisme din orașe din este precum Severodonețk care se află sub bombardamentele intense ale Rusiei.

„În scaune cu rotile și pe brancardiere, în ambulanțe sau în stațiile de tren, așteaptă. Lucrătorii sanitari scot rampe și transportă pacienții în trenuri special echipate care îi vor transporta spre vest, departe de luptele care se desfășoară în estul Ucrainei.

Trenul este un colac de salvare pentru spitalele copleșite, care se luptă să facă față unui aflux de răniți din război, pe lângă fluxul lor obișnuit de pacienți bolnavi”.

Trupele ruse și-au consolidat puterea în centrul orașului Severodonețk, a declarat șeful administrației militare regionale Luhansk.

Acum, rușii dețin „mare parte” din controlul orașului, a mai spus acesta.

Volodimir Zelenski a transmis că între 60 și 100 de soldați sunt uciși în luptele zilnice din Ucraina.

„Pierdem 60-100 de soldați pe zi, uciși în lupte, și aproximativ 500 de oameni răniți în lupte. Așa că ne menținem perimetrele defensive”, a spus Zelenski.

Forțele nucleare ale Rusiei desfășoară exerciții în provincia Ivanovo, la nord-est de Moscova, scrie Reuters. Raportul vine de la agenția de presă Interfax, care citează Ministerul rus al Apărării.

Aproximativ 1000 de militari exercită manevre intense, folosind peste 100 de vehicule, inclusiv lansatoare de rachete balistice intercontinentale Yars, se arată în comunicat.

Raportul vine la scurt timp după ce Biden a anunțat că SUA vor trimite un pachet de asistență de securitate de 700 de milioane de dolari, inclusiv rachete cu rază medie, în Ucraina.

Cel puţin 262 de copii au fost ucişi şi 415 răniţi în atacuri în cele aproape 100 de zile de război din Ucraina, anunţă UNICEF, precizând că 5,2 milioane de copii ucraineni au nevoie de asistenţă umanitară. De asemenea, UNICEF avertizează că războiul a provocat o criză acută a protecţiei copilului, copiii care fug de violenţă fiind expuşi unui risc semnificativ de separare de familie, de violenţă, abuz, exploatare sexuală şi trafic. Majoritatea au fost expuşi la evenimente profund traumatizante.

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, şi-a exprimat dorinţa marţi ca preşedintele francez Emmanuel Macron, care nu a mai fost în Ucraina de la începutul invaziei ruse, să facă o vizită la Kiev înainte de încheierea preşedinţiei franceze a Consiliului UE, pe 30 iunie, transmite AFP.

"Este binevenit, indiferent când. Ar fi bine ca domnul Macron să vină în timpul preşedinţiei franceze a UE, iar cel mai bine ar fi să vină cu alte livrări de arme pentru Ucraina; iată cel mai valoros ajutor pe care îl putem primi din partea Franţei", a spus Dmitri Kuleba într-un interviu acordat canalului francez LCI.

Oficialii ucraineni au informat marţi despre o "întrerupere a tuturor comunicaţiilor" în zonele ocupate de militarii ruşi în regiunea Herson din sudul Ucrainei, transmite Reuters.

"Locuitorii din regiune au rămas în prezent fără comunicaţii mobile şi acces la internet ucrainene, precum şi fără mijloace de a efectua apeluri telefonice naţionale şi internaţionale folosind dispozitive de telefonie fixă", a informat agenţia de stat ucraineană.

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că forţele ucrainene au înregistrat unele succese în apropierea oraşului Herson din sudul Ucrainei şi avansează în anumite părţi ale regiunii Harkov, la est de capitala Kiev, transmite Reuters.

"Apărătorii noştri dau dovadă de cel mai mare curaj şi rămân stăpâni ai situaţiei de pe front în pofida faptului că armata rusă are un avantaj semnificativ în ceea ce priveşte echipamentul şi numărul" soldaţilor săi, a spus şeful statului ucrainean într-o intervenţie marţi noaptea târziu.

Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit Uniunii Europene pentru al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, reînnoind totodată solicitarea către Bruxelles de a impune Rusiei măsuri şi mai dure pentru invazia Ucrainei, scrie dpa.

Un al şaptelea pachet ar fi necesar odată ce termenii celui de-al şaselea vor fi implementaţi, a spus Zelenski într-o alocuţiune video difuzată marţi seara, conform News.ro.

„La finalul zilei, nu ar trebui să existe legături economice semnificative deloc între lumea liberă şi statul terorist', a subliniat el. „Vom lucra la noi restricţii împotriva Rusiei pentru acest război”.

Datorită boicotului petrolier planificat de UE, Rusia pierde „zeci de miliarde de euro" care nu ar mai putea fi folosite pentru a finanţa teroarea, spune Zelenski.