Război în Ucraina, ziua 87. Rusia interzice intrarea în țară a peste 960 de americani

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut sâmbătă miniştrilor apărării din cele peste 40 de ţări care se vor reuni luni la o reuniune virtuală „Ramstein 2” o decizie pozitivă cu privire la furnizarea către armata ucraineană a unor lansatoare multiple de rachete (MLRS), relatează agenţia EFE.

„Facem un apel la toate ţările să furnizeze sisteme MLRS, cu ajutorul cărora Ucraina ar putea prelua iniţiativa şi elibera teritoriul său” ocupat de trupele ruse, a spus Zelenski la Kiev în timpul unei conferinţe de presă comune cu premierul portughez António Costa.

„Dacă unele ţări din Europa sau din lume se obişnuiesc cu ideea că Donbasul este un teritoriu ocupat de Rusia, aş dori să spun că nu este un obicei foarte bun. Este teritoriul nostru”, a adăugat preşedintele Zelenski.

Potrivit Politico.eu, Statele Unite - care deţin ori au exportat lansatoare multiple de rachete HIMARS şi M270A1, tipurile solicitate de Kiev şi echipate cu rachete care au o rază de acţiune de până la 500 de kilometri - sunt reticente să ofere Ucrainei astfel de arme pentru că armata ucraineană ar deveni astfel capabilă să efectueze bombardamente adânc în interiorul teritoriului rus.

Miniştrii apărării din circa 40 de state dispuse să ofere Ucrainei armament pentru a o susţine în războiul declanşat împotriva ei de Rusia au avut pe 26 aprilie o reuniune în Germania la baza americană de la Remstain pentru a dezbate modalităţile de sporire a acestui ajutor.

La acea reuniune miniştrii participanţi au fost de acord să desfăşoare periodic astfel de discuţii, următoarea fiind programată luni.

Fostul agent KGB Alexander Lebedev, sancționat de Canada

Guvernul canadian a impus sancțiuni tatălui magnatului mass-media din Marea Britanie, Evgeny Lebedev.

Alexander Lebedev, un fost agent KGB care a făcut bani în Rusia post-sovietică, a fost inclus pe cea mai recentă listă a persoanelor considerate apropiate de regimul rus de Canada.

Lista include: „Oligarhii ruși, membrii familiei lor și asociații apropiați care au fost sancționați pentru că au permis direct războiul fără sens al lui Vladimir Putin în Ucraina și poartă responsabilitatea pentru durerea și suferința poporului ucrainean.”

Lord Lebedev, proprietarul ziarelor Independent și London Evening Standard, a primit notorietatea în 2020, după ce a fost nominalizat în mod controversat de prietenul său, premierul britanic Boris Johnson.

Dar au fost ridicate semne de întrebare cu privire la preocupările de securitate pe care le avea acesta. Lordul Lebedev a negat anterior că ar fi un risc pentru securitate și a spus că este un cetățean britanic mândru.

Volodimyr Zelenski a avut sâmbătă o întâlnire cu premierul portughez Antonio Costa.

În urma întâlnirii, Zelenski a spus că există 22 de milioane de tone de alimente blocate în porturile ucrainene și că sunt luate în considerare diverse soluții pentru a rezolva problema.

Agenția de presă Interfax-Ucraina l-a citat spunând că Rusia a blocat „toate opțiunile maritime pentru exportul de produse alimentare” și că Rusia „o fură în liniște”.

„Alimentele sunt expediate undeva. Știm unde este acel undeva", a spus Zelenski.

El a adăugat că porturile pot fi deblocate prin mijloace militare și de aceea Ucraina făcea apel pentru arme de la aliați.

Ministrul rus al transporturilor spune că sancțiunile au „rupt practic toate” coridoarele logistice pentru comerț

Ministrul rus al Transporturilor, Vitali Savelyev, a declarat sâmbătă că sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au „rupt practic toate” coridoarele logistice utilizate de țară pentru comerț, a informat agenția de presă de stat TASS, citată de CNN.

Vorbind în timpul unei vizite în regiunea rusă Astrakhan, Savelyev a spus: „Sancțiunile care au fost impuse astăzi Federației Ruse au rupt practic toate [coridoarele] logistice din țara noastră. Și suntem forțați să căutăm împreună noi coridoare logistice”.

El a spus că Moscova caută să profite de rute comerciale alternative, cum ar fi coridorul de transport internațional nord-sud (INSTC), o rută de tranzit care leagă India de țările din Asia Centrală, Rusia și Europa prin Iran, potrivit TASS.

Rusia și-a publicat „lista de oprire” actualizată sâmbătă, interzicând intrarea în țară a unui total de 963 de oficiali și personalități americane.

Lista actualizată includea majoritatea senatorilor americani și a membrilor Camerei Reprezentanților, foști și actuali oficiali guvernamentali, jurnaliști, militari, avocați, cetățeni, directori generali și chiar câteva persoane decedate.

Pe listă au fost incluși senatorul John McCain și directorul adjunct al Agenției de Informații a Apărării, Melissa Drisko, care au murit în 2018.

Rusia a vizat, de asemenea, Hollywood-ul. Actorul Morgan Freeman și actorul/realizatorul Rob Reiner se află și ei pe listă. În 2017, Reiner a fost implicat în promovarea grupului The Committee to Investigate Russia, iar Freeman a fost prezentat într-un videoclip de pe site.

Mike Pompeo, fost secretar de stat, sub președintele Trump, a fost și el pe listă. El a vorbit anterior cu președintele rus Vladimir Putin despre amestecul său electoral în alegerile din SUA.

Într-o declarație, ministerul a spus că oamenii „incită la rusofobie” și a adăugat că „contrasancțiunile ruse sunt necesare și sunt direcționate pentru a face regimul american de guvernământ, care încearcă să impună o „ordine mondială bazată pe reguli” neocoloniale. „Restul lumii să-și schimbe comportamentul prin realizarea unei noi realități geopolitice.”

Soţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Olena Zelenska, a declarat, într-un interviu acordat alături de soţul său, că este recunoscătoare pentru fiecare oportunitate pe care o are de a petrece timp cu soţul său, ea precizând că în primele luni de război doar au vorbit la telefon.

„Familia noastră a fost ruptă după izbucnirea războiului, aşa cum s-a întâmplat cu orice familie ucraineană. Însă nimeni nu îmi ia soţul, nici măcar războiul. Însă da, el trăieşte pentru jobul său, noi, familia lui, aproape că nu mai ajungem să îl vedem. Acum am avut câteva oportunităţi să ne vedem. Sunt recunoscătoare şi pentru această ocazie, pentru că acest interviu ne face să petrecem timp împreună”, a spus Zelenska, potrivit abcnet.au.

Ea a explicat că în primele două luni şi jumătate de război nu şi-a văzut deloc soţul faţă în faţă. „Doar am vorbit la telefon”.

În acelaşi interviu, Zelenski a declarat că sângerosul război din Ucraina poate fi oprit doar printr-o soluţie diplomatică.

„Victoria va fi dificilă, va fi sângeroasă şii cu luptă, dar finalizarea va fi prin diplomaţie, sunt convins de asta”, a afirmat preşedintele ucrainean.  

Legenda fotbalului ucrainean Andriy Shevchenko a devenit primul ambasador al unei organizații caritabile creată de Volodimir Zelenski pentru a sprijini țara în război.

Vorbind pentru BBC, fostul atacant de la Chelsea, AC Milan și Dynamo Kyiv a pledat pentru donații.

„Acest război este crud. Este atroce. Este un genocid. A fost important pentru mine să găsesc o modalitate de a-mi ajuta țara. Ucraina este paralizată, este imposibil să conducem economia, suntem bombardați în fiecare zi și oameni mor”, a spus Shevchenko.

El spune că toți banii strânși de organizația de caritate United 24 vor intra direct în banca națională a Ucrainei, iar apoi vor fi distribuiți pentru a ajuta în combaterea războiului.

Tot sportul a fost suspendat în Ucraina, deoarece toate adunările în masă sunt în prezent interzise, conform legii marțiale. Dar pe 1 iunie, Ucraina va reveni la acțiunea competitivă în playoff-ul amânat de la Cupa Mondială împotriva Scoției.

„Mulți dintre ei nu au avut deloc ocazia să se antreneze, dar cred că un miracol este posibil, pentru că știu ce fel de motivație au.”

Întrebat despre relația sa cu fostul proprietar al Chelsea, Roman Abramovici, Shevchenko a spus că nu a mai vorbit cu el de la începutul războiului.

Cluburile de fotbal din Rusia au fost suspendate din toate competițiile de către FIFA și Uefa.

„Atâta timp cât există un război în Ucraina, niciun sportiv rus nu ar trebui să aibă voie să participe la nicio competiție”, a spus Shevchenko.

„Din cauza Rusiei, sportivii noștri sunt privați de a face orice sport și ar putea fi uciși în orice moment.”

Premierul Portugaliei, în vizită la Kiev

Premierul Portugaliei, Antonio Costa, a vizitat sâmbătă Kievul și s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunțat biroul președintelui.

Costa este ultimul dintr-o serie de lideri și oficiali occidentali care a vizitat Kievul de când forțele ucrainene au împins armata rusă înapoi de la periferia orașului.

Zelenski a spus că speră că Portugalia va sprijini eforturile Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană.

„Sperăm că votul de stat al Portugaliei va fi în sprijinul țării noastre cu privire la statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană în timpul examinării acestei probleme la Consiliul European din iunie”, a spus Zelenski.

Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre ajutorul militar acordat Ucrainei, sancțiuni împotriva Rusiei, crime de război și modul în care Portugalia ar putea ajuta la reconstruirea Ucrainei, a spus biroul lui Zelenski.

Rubla rusă nu este folosită în regiunea ocupată Herson, a declarat oficialul regional ucrainean

Rubla rusă nu este folosită în regiunea ucraineană ocupată Herson, a declarat sâmbătă șeful consiliului regional.

„Toate plățile se fac în grivna ucraineană. Poveștile ocupanților despre circulația rublei nu sunt adevărate”, a declarat șeful consiliului regional Herson, Oleksandr Samoilenko, la televiziunea ucraineană.

Un oficial local susținut de Rusia a declarat luna trecută că regiunea va începe să folosească rubla rusă ca monedă începând cu 1 mai.

Oficialul, Kirill Stremousov, a declarat, pe 28 aprilie, agenției de presă ruse RIA-Novosti că va exista o perioadă de tranziție de până la patru luni în care vor fi în circulație atât rubla rusă, cât și grivna ucraineană.

După aceea, doar rubla va fi folosită în regiunea Herson, a spus agenția.

Dar Samoilenko a declarat sâmbătă că Herson a fost reconectat financiar cu restul Ucrainei, plățile prestațiilor de stat fiind reluate luni.

Orice alternativă la aderarea Ucrainei la UE ar fi de fapt un „compromis” între UE şi Rusia, a declarat sâmbătă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, răspunzând astfel iniţiativei preşedintelui francez Emmanuel Macron de creare a unei „comunităţi politice europene”, transmite AFP.

„Nu avem nevoie de alternative la candidatura Ucrainei la UE, nu avem nevoie de astfel de compromisuri”, a spus Zelenski la Kiev în timpul unei conferinţe de presă comune cu premierul portughez Antonio Costa.

„Pentru că, credeţi-mă, nu ar fi vorba despre compromisuri cu Ucraina în Europa, ci despre un alt compromis între Europa şi Rusia. Sunt absolut sigur. Este vorba despre influenţa şi presiunea politică şi diplomatică a oficialilor şi lobiştilor ruşi asupra deciziei unei ţări europene de a susţine sau nu Ucraina”, consideră preşedintele ucrainean.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a spus prim-ministrului Suediei Magdalena Andersson că Ankara se așteaptă la măsuri concrete cu privire la preocupările sale cu privire la organizațiile teroriste.

Turcia spune că Suedia și Finlanda găzduiesc persoane legate de gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și adepți ai lui Fethullah Gulen, pe care Ankara îl acuză că a orchestrat o tentativă de lovitură de stat din 2016.

Într-un apel telefonic, Erdogan a mai spus că un embargo asupra exporturilor de arme impus Turciei după incursiunea sa în Siria din 2019 ar trebui să fie ridicat, potrivit agenției de presă de stat Anadolu a Turciei.

Erdogan și Andersson au vorbit astăzi după ce Suedia și Finlanda au solicitat să se alăture NATO la începutul acestei săptămâni.

Tukey a spus că s-a opus aderării celor două țări la alianța militară, dar liderii occidentali și-au exprimat încrederea că poziția Ankarei nu va fi un obstacol pentru procesul de aderare la NATO.

În timp ce vedetele pozau în faţa fotoreporterilor, o femeie şi-a facut apariţia brusc şi a început să protesteze faţă de agresiunile sexuale comise de soldaţii ruşi în Ucraina.

Goală și mânjită pe corp cu vopsea în culorile steagului ucrainean, activista avea scris pe trup mesajul „Nu ne mai violaţi”.

Protestul ei a fost oprit imediat de agenţii de securitate, care au acoperit-o cu o haină și au scos-o de pe covorul roșu.

Organizatorii festivalului nu au comentat episodul, dar potrivit presei locale, femeia ar face parte dintr-un grup activist francez.

Recent, şi președintele Zelenski a denunţat „sute de cazuri de viol” observate în zonele ocupate de armata rusă, inclusiv asupra fetelor minore.

Rusia a interzis sâmbătă intrarea în această ţară pentru un număr de 963 de cetăţeni americani, printre care preşedintele SUA Joe Biden şi secretarul de stat Antony Blinken, în replică la sancţiunile impuse de SUA după agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainei, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

„Acţiunile ostile ale Washingtonului se vor întoarce ca un bumerang împotriva SUA şi vor fi respinse cum se cuvine”, notează Ministerul rus de Externe în anunţul despre interdicţia menţionată.

Decizia Moscovei este doar una simbolică, dar se înscrie în spirala descendentă a relaţiilor ruso-americane, ce s-au degradat continuu chiar şi în perioada premergătoare lansării invaziei ruse asupra Ucrainei.

Rusia a anunţat sâmbătă o măsură similară şi împotriva soţiei premierul canadian Justin Trudeau, Sophie Trudeau, şi a altor 25 de cetăţeni canadieni, ca răspuns la sancţiunile ''antiruseşti'' impuse de Canada.

Guvernul canadian anunţase vineri o nouă rundă de sancţiuni economice împotriva Rusiei şi sancţiuni ce vizează 14 cetăţeni ruşi. Printre aceştia se regăsesc de asemenea Elena Timcenko şi Natalia Browning, soţia şi, respectiv, fiica lui Ghenadi Timcenko, unul dintre cei mai bogaţi oligarhi ruşi şi considerat a fi un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat în şedinţa de sâmbătă două hotărâri privind acordarea de asistenţă internaţională gratuită pentru Ucraina şi scoaterea de la rezervele de stat a unor produse alimentare destinate sprijinirii persoanelor care s-au refugiat în România, din cauza conflictului din Ucraina.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Guvern, România prin grija MAI, MAE şi IGSU, va transmite în Ucraina 385.000 de măşti chirurgicale, 9.936 de viziere şi 8.150 de combinezoane.

Aceste ajutoare vor fi trimise de România Ucrainei în urma degradării situaţiei de securitate din această ţară, care a generat distrugerea unui număr semnificativ de unităţi sanitare, cât şi pierderea de medicamente şi echipamente medicale, fapt ce a condus la aglomerarea a numeroase spitale cu răniţi, dar şi ţinând cont de solicitările de sprijin adresate de autorităţile ucrainene prin intermediul Centrului Euro-Atlantic de Coordonare şi Răspuns la Dezastre, care vizează acordarea de bunuri pentru gestionarea pandemiei de SARS-CoV-2, menţionează Guvernul.

De asemenea, pentru asigurarea condiţiilor necesare refugiaţilor ucraineni, vor fi repartizate Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti mai multe categorii de produse: mălai, făină, orez, zahăr, ulei alimentar şi diferite tipuri de conserve.

Cantităţile propuse a fi scoase de la rezervele de stat şi repartizarea acestora către unitatea administrativ-teritorială sunt: 900 kg de mălai, 1.000 kg de făină, 980 kg de orez, 960 kg de zahăr, 750 de litri de ulei rafinat din floare soarelui, 2.592 de conserve din carne, 2.880 de conserve de pateu şi 2.100 de conserve de tocană de legume. 

Familia regală britanică oferă găzduire familiilor ucrainene forţate să îşi părăsească ţara din cauza războiului, la fel ca mii de alţi britanici generoşi, susţine publicaţia britanică Daily Express, potrivit DPA, citează Agerpres.

Membrii acesteia au promis că îşi vor face partea lor de datorie şi vor oferi găzduire refugiaţilor, însă familia regală nu doreşte publicitate, potrivit cotidianului menţionat.

Aproximativ 53.800 de refugiaţi ucraineni au sosit în Marea Britanie sub auspiciile schemei de vize, inclusiv prin programul "Case pentru Ucraina", prin care s-au acordat peste jumătate din numărul de vize oferite.

„Acordăm asistenţă într-o serie de moduri, însă nu vom face alte comentarii”, a declarat un purtător de cuvânt al Palatului Buckingham pentru Daily Express.

Pe moment, notează Daily Express, nu este clar cine sunt membrii familiei regale care oferă găzduire refugiaţilor sau unde este asigurată această cazare.

Palatul Buckingham a găzduit refugiaţi regali în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Regina Wilhelmina a Olandei, Regele Haakon al Norvegiei şi fiul său, Prinţul Olaf, au locuit în palat după ce au fugit de nazişti în 1940.

Președintele SUA, Joe Biden, a parafat pachetul masiv de ajutor de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina, a confirmat un oficial de la Casa Albă, potrivit CNN.

Proiectul de lege a fost transportat cu avionul la Seul după ce Senatul l-a adoptat în orele de după ce Biden a plecat din Washington pentru călătoria sa.

Biden participă în prezent la un dineu de stat cu președintele sud-coreean. El a semnat pachetul de ajutor în afara camerelor de luat vederi mai devreme sâmbătă.

Președintele Volodimir Zelenski afirmă că războiul din Ucraina poate fi încheiat doar prin diplomație. În prezent, negocierile de pace dintre cele două părți se află în impas.

De asemenea, liderul de la Kiev a sugerat că Ucraina are șanse să triumfe pe front, însă lucrurile ar putea fi oprite în mod concludent doar "la masa negocierilor".

Conflictul "va fi sângeros, vor fi lupte, dar se va încheia definitiv doar prin diplomație", a declarat Zelenski.

Dar Zelenski a subliniat că acest lucru nu va fi ușor, deoarece niciuna dintre părți nu vrea să renunțe la nimic.

Marți, negociatorul principal al Kievului, Mikhailo Podoliak, a declarat că discuțiile au fost suspendate.

A doua zi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat autoritățile de la Kiev că nu doresc să continue discuțiile pentru a pune capăt ostilităților.

Agențiile de presă rusești spun că ultima întâlnire a avut loc în urmă cu aproape o lună, pe 22 aprilie, potrivit BBC.

Armata rusă susține că a distrus un transport de arme occidentale în regiunea ucraineană Jîtomîr, transmite agenția rusă de știri Interfax, citată de Sky News.

Compania Roskosmos ar putea stabili producția la întreprinderi ucrainene în teritoriile controlate de Rusia, a declarat Dmitri Rogozin, șeful corporației de stat.

"În ceea ce privește teritoriile eliberate, Roskosmos este interesată în primul rând de ceea ce este legat de spațiu, bineînțeles. Ceea ce a fost întotdeauna o parte inseparabilă a familiei spațiale unice a marii Uniuni Sovietice, ca putere spațială. Acestea sunt, în primul rând, acele întreprinderi care se află în regiunea Harkov, regiunea Kiev, regiunea Dnepropetrovsk", a declarat Rogozin într-un interviu acordat postului de televiziune Rossiya-24 (VGTRK), citat de rușii de la Interfax.

"Credem că la astfel de întreprinderi Roskosmos poate să stabilească o viață normală, să restabilească producția, să ofere locuri de muncă acelor cetățeni care, de fapt, au ajuns în teritoriile eliberate", a adăugat Rogozin.

Reprezentanți ai Statelor Unite și ai altor câteva națiuni au părăsit o reuniune a miniștrilor comerțului din Asia-Pacific, desfășurată la Bangkok, pentru a protesta față de invazia Rusiei în Ucraina, au declarat oficiali.

Reprezentanți din Canada, Noua Zeelandă, Japonia și Australia s-au alăturat americanilor în a părăsi reuniunea Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), au declarat doi oficiali thailandezi și doi diplomați internaționali pentru agenția Reuters, conform Al Jazeera.

Rusia a declarat victoria în operațiunea sa de luni de zile pentru cucerirea portului strategic Mariupol, după ce Ucraina a ordonat ultimelor sale trupe adăpostite în combinatul siderurgic Azovstal din oraș să depună armele. 

În cea mai mare victorie a Rusiei în război de până acum, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, i-a raportat președintelui Vladimir Putin "eliberarea completă" a uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol, care fusese ultimul bastion al rezistenței ucrainene - și a orașului în ansamblu. Peste 20.000 de civili se estimează că au murit în timpul conflictului, notează The Guardian.

Compania rusă Gazprom a oprit exporturile de gaze naturale către țara vecină Finlanda, în urma escaladării unei dispute privind plățile pentru sancțiunile impuse Ucrainei.

Importurile prin punctul de intrare Imatra au fost oprite, a anunțat Gasgrid Finlanda într-o declarație.

Gazprom a cerut țărilor europene să plătească pentru livrări în ruble, din cauza sancțiunilor impuse din cauza invaziei Kremlinului, dar Finlanda a refuzat, notează Sky News.

Rusia trebuie să fie considerată responsabilă financiar pentru crimele pe care le-a comis, a declarat președintele ucrainean.

Volodimir Zelenski a făcut apel la aliați să semneze un acord multilateral pentru a face presiuni în acest sens - deoarece "răul trebuie să primească un răspuns".

În discursul său nocturn, el a spus: "Acest lucru este important nu numai în contextul acestui război purtat de Rusia, ci și în contextul oricăror alte acțiuni agresive, fie că este vorba de Rusia sau de orice alt potențial agresor. Răului trebuie să i se răspundă și să știe că va fi pedepsit".

Potrivit unui astfel de acord multilateral, a spus Zelenski, orice fonduri și proprietăți rusești aflate sub jurisdicția țărilor partenere trebuie să fie confiscate sau înghețate, iar apoi confiscate și direcționate către un "fond special creat din care toate victimele agresiunii rusești să poată primi despăgubiri corespunzătoare".

"Ar fi cu siguranță corect. Iar Rusia va simți adevărata greutate a fiecărei rachete, a fiecărei bombe, a fiecărui proiectil pe care l-a tras asupra noastră", a mai spus liderul ucrainean, potrivit Sky News.

Canada a anunţat vineri interzicerea comerţului cu bunuri de lux cu Rusia şi a adăugat alte 14 persoane, printre care oligarhi, pe lista de sancţiuni impuse în legătură cu invazia rusă a Ucrainei, relatează AFP.

Această interdicţie se înscrie în cadrul măsurilor similare luate de aliaţii săi precum Statele Unite şi Uniunea Europeană şi "va contribui la atenuarea posibilităţii ca oligarhii ruşi să eludeze restricţiile de pe alte pieţe cu bunuri de lux", a indicat guvernul canadian într-un comunicat.

Interdicţia vizează atât exportul de bunuri de lux în Rusia, cât şi importul din această ţară.

Include, pentru export, produse precum alcool, tutun, anumite produse textile şi îmbrăcăminte sport, bijuterii, îmbrăcăminte şi accesorii de lux şi opere de artă.

Canada a impus până acum sancțiuni la peste 1.000 de persoane

"Bunurile care ar putea fi utilizate în producţia şi fabricarea de arme de către Rusia" sunt, de asemenea, interzise de Ottawa.

Pentru importuri, Canada interzice cu începere de vineri fructele de mare, peştele şi diamantele neindustriale.

Potrivit guvernului, aceste produse au reprezentat în 2021 o valoare comercială de 76 de milioane de dolari canadieni (56 de milioane de euro).

În plus, Canada sancţionează 14 persoane noi, printre care oligarhi ruşi, membri ai familiei acestora şi apropiaţi ai regimului lui Vladimir Putin.

De la invazia rusă a Ucrainei, Canada a impus sancţiuni la peste 1.000 de persoane şi entităţi din Rusia, Ucraina şi Belarus.

Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, afirmă că în acest moment nu există indicii care să arate că Federaţia Rusă s-ar pregăti pentru utilizarea armelor de distrugere în masă. El subliniază că o astfel de decizie "ar schimba fundamental caracterul războiului", potrivit News.

Întrebat, în cadrul unui interviu la Antena 3, ce s-ar întâmpla în România dacă Federaţia Rusă ar folosi arme de distrugere în masă în războiul din Ucraina, generalul Daniel Petrescu a răspuns că o astfel de decizie ar schimba caracterul războiului.

”Nu există nicio îndoială că NATO va apăra fiecare stat membru”

"Nu aş vrea să speculez pe acest subiect. Ceea ce pot să vă spun este că în acest moment nu există indicii de pregătire pentru utilizarea armelor de nimicire în masă. Utilizarea unor astfel de arme va schimba fundamental caracterul războiului care este purtat în Ucraina, dar în acest moment nu avem niciun fel de indiciu în această direcţie”, a afirmat şeful Statului Major al Apărării.

El a susţinut că "nu există nicio îndoială că NATO va apăra fiecare stat membru”.

"Nu am absolut nicio îndoială privind soliditatea articolului 5 şi solidaritatea Alianţei”, a adăugat generalul.

Statele Unite nu au nicio ”dovadă” cu privire la utilizarea de către Rusia a armelor cu laser în războiul din Ucraina, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, relatează Reuters, potrivit News.

După ce Rusia a susţinut că a lansat o armă cu laser de ultimă generaţie care are puterea de a incendia dronele inamice, oficialul Pentagonului John Kirby a contestat rapid afirmaţia, precizând că Washingtonul nu are nicio ”dovadă” cu privire la utilizarea de către Moscova a unei astfel de tehnologii până în prezent în Ucraina.

”Nu avem nicio dovadă cu privire la utilizarea laserelor, cel puţin arme cu lasere, în Ucraina. Nimic de confirmat în acest sens”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, vineri, în timpul unei conferinţe de presă.

Vicepremierul Borisov spune că Rusia folosește arme cu laser Zadira, care ”ard țintele”

Rusia foloseşte ”primele prototipuri de arme puternice cu laser în Ucraina”, numite ”Zadira”, care ”care ard ţintele”, a declarat vicepremierul rus Iuri Borisov.

Întrebat dacă astfel de arme sunt folosite în Ucraina, Borisov a spus: ”Da. Primele prototipuri sunt deja folosite acolo.”

El a mărturisit că arma cu laser se numeşte ”Zadira”.

Nu există prea multe detalii despre arma Zadira, dar în 2017 presa rusă a precizat că gigantul nuclear de stat rus Rosatom a contribuit la dezvoltarea armei ca parte a unui program de creare a unor arme bazate pe noi principii fizice, cunoscute sub acronimul rus ONFP.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a îndemnat statele partenere să semneze un acord şi să creeze un mecanism prin care bunurile şi fondurile ruseşti aflate sub jurisdicţia lor să poată fi confiscate pentru a fi folosite la oferirea de compensaţii celor afectaţi de război, potrivit News. 

"Îndemnăm ţările partenere să recunoască legal că Rusia trebuie să fie făcută responsabilă financiar pentru crimele pe care le-a comis", a afirmat el. Zelenski a menţionat că acest lucru ar fi corect. "Şi Rusia ar simţi adevărata greutate a fiecărei rachete, a fiecărei bombe, a fiecărui proiectil pe care l-a tras spre noi", a adăugat el.