Kremlinul neagă afirmația lui Diaconescu conform căreia Rusia ar fi cerut retragerea trupelor NATO din Europa de Est

dmitri peskov
Getty

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a negat vineri afirmațiile României potrivit cărora Rusia ar fi cerut retragerea trupelor NATO de pe flancul estic, în special din țările care s-au alăturat alianței după 1997, inclusiv Polonia, Ungaria și Cehia.

Vorbind la un briefing de presă la Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reafirmat îngrijorările Rusiei cu privire la extinderea NATO spre est, dar a insistat că o astfel de cerere nu a fost formulate, relatează aa.com.tr.

Cristian Diaconescu, șeful de cabinet al președintelui României și consilier pe probleme de apărare și securitate națională, a susținut miercuri că Rusia a înaintat această propunere în cadrul unei întâlniri cu oficiali americani în Arabia Saudită, marți, iar delegația SUA a respins-o.

Întrebat dacă Rusia a făcut o astfel de solicitare, Peskov a răspuns: „Nu, nu este adevărat, nu corespunde realității.”

El a clarificat, de asemenea, poziția Rusiei cu privire la această problemă: „Poziția noastră privind avansarea infrastructurii militare NATO către granițele noastre – prin mai multe, și în curând aproape o duzină de valuri de extindere – este bine cunoscută. Nu este un secret pentru nimeni că acest lucru ne provoacă îngrijorare.”

Citește și
dmitri peskov, vladimir putin
Răspunsul Rusiei la propunerea lui Viktor Orban de încetare a focului de Crăciun, în Ucraina. Zelenski, nervos după discuție

Declarațiile contradictorii făcute de Cristian Diaconescu

După ce a afirmat, miercuri seara, într-o emisiune televizată, că, la discuțiile din Arabia Saudită, Rusia a cerut o nouă împărțire a ”sferelor de influență”, Cristian Diaconescu a revenit asupra declarației, susținând că se referea la negocieri din 2022.

El a afirmat la Realitatea Plus că nu s-a referit în prima declarație la discuțiile de acum din Arabia Saudită, ci la negocierile din 2022, când Rusia a cerut ca statele foste comuniste să nu mai beneficieze de garanțiile de securitate ale NATO.

Cristian Diaconescu: ”Da, poate să caute pe Google, în anul 2022, în momentul în care a avut loc ofensiva în Ucraina, în pachetul de propuneri pentru a opri ofensiva, Vladimir Putin a cerut Alianța Nordatlanică să retragă garanțiile de securitate pe aliniamentul din 1997, ceea ce însemna practic că noi, statele care, mă rog, venite din comunism, care intraserăm în alianța nod-atlantică, să nu mai beneficiem de garanțiile de securitate. Pune mâna și citește, vezi despre ce e vorba. Repet, e publică informația.”

Jurnalist: Deci dumneavoastră nu ați afirmat că în aceste zile, la negocierile dintre Statele Unite și Rusia, ar fi existat pe masă această cerere?

Cristian Diaconescu: ”Nu, doamnă, sub nicio formă”.


Joi dimineață, la Digi24, el a repetat că primele sale declarații, privind cererile Rusiei pentru ”o nouă Ialta”, se refereau, de fapt la anul 2022.

„O politică extrem de complicată pe care Federația Rusă a anunțat-o încă din 2022 când se încerca determinarea Moscovei de a se retrage din Ucraina. Pe calea negocierilor, statele NATO făceau demersurile corespunzătoare. Cum se știa din acea perioadă, cererea explicită a Federației Ruse a fost retragerea garanțiilor de securitate pe aliniamentul din 1997”, a spus Diaconescu.

El a insistat că acest subiect nu este pe actuala agendă a discuțiilor SUA – Rusia, discuții care au început în capitala Arabiei Saudite.

„Aici, în legătura cu ce se cere, în primul rând nu a fost pe masa negocierilor în acest moment. Legat de garanții, ne uităm foarte atent la acest subiect. Demersurile noastre sunt foarte serioase și prioritare în legătură cu respingerea unor astfel de pretenții”, a spus Cristian Diaconescu.

Ce a declarat Diaconescu, prima dată, la Antena 3

Inițial, șeful Cancelariei Prezidenţiale, Cristian Diaconescu, a afirmat, miercuri seara la Antena 3, că, la discuțiile din Arabia Saudită, Rusia le-a cerut americanilor să se retragă din estul Europei, inclusiv din România, pentru o nouă împărțire a ”sferelor de influență”.

El a precizat că Rusia dorește ”implementarea unor proiecte strategice politice de tip Ialta”, făcând astfel trimitere la tratatul de la Ialta din 1945, încheiat între premierul britanic Winston Churchill, președintele american Franklin D. Roosevelt și dictatorul sovietic Iosif Stalin.

Şeful Cancelariei Prezidenţiale a afirmat că este ”un moment dramatic” pentru România ceea ce se întâmplă acum între SUA și Rusia, însă a subliniat faptul că partea americană a refuzat, deocamdată, solicitările rușilor, ”însă situația se poate schimba de la oră la oră”.

”Un moment dramatic. Nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema este extrem de complicată. Permiteți-mi câteva informații concrete, tocmai pentru a argumenta și dincolo de aceste aspecte emoționale. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Federației Rusiei și cei americani. Ce și-a dorit Federația Rusă de la această întâlnire? Două aspecte: în primul rând, să știe dacă va obține un ascendent în așa fel încât să-și facă din Statele Unite un aliat pentru implementarea unor proiecte strategice politice de tip Ialta. Și aici putem, evident, discuta.

Al 2-lea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa ceva, să convingă partea americană pentru generarea unor divizări în relația transatlantică pe de o parte, între europeni - decizional, pe de altă parte. Din câte am înțeles, situația se poate schimba de la oră la oră sau de la zi la zi.

Nu au reușit să-i convingă pe americani din această perspectivă. Americanii, la rândul lor, au vrut să meargă la această întâlnire, pe de o parte, să transmită un semnal pentru ca Federația Rusă să intre într-o logică de disponibilitate privind criza ucraineană. Au abordat pragmatic, da, și tranzacționist, în sensul asumării unor nume, responsabilități, partajate între americani și europeni privind criza ucraineană.

Pot să vă spun un lucru, din câte am înțeles din dialogul internațional, care pentru noi astăzi un efort și e foarte bine că e așa, 7 cu 24. Atâta vreme cât astăzi concluzia părții americane este aceea că Federația Rusă nu a dat semnale în ceea ce privește o construcție pozitivă, care, am vedea cum urmează, cum se dezvoltă, din perspectiva solicitării Moscovei privind regimul de sancțiuni, Statele Unite nu va ridica regimul de sancțiuni. Situația va evolua.”, a spus șeful Cancelariei Prezidenţiale.

De asemenea, Cristian Diaconescu a precizat că aşteptările ruşilor ţin de retragerea garanţiilor de securitate ale NATO ”pe aliniamentul din 1997”, astfel încât România, care a intrat după acest moment, să nu mai beneficieze de aceste garanţii de securitate.

Jurnalist: Domnule ministru, să luăm pe rând: rușii s-au așezat la masă cu gândul că se așează la o nouă Ialta?

Cristian Diaconescu: ”Da”.

Jurnalist: Au spus asta? Au enunțat elemente în sensul acesta?

Cristian Diaconescu: ”Da. Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat, Statele Unite ar determina, înăuntrul alianței nord-atlantice, partenerilor europeni, să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997. Deci noi, cei primiți în Alianță după 1990, să nu mai beneficiem de aceste garanții de securitate, urmând ca privind situația din aceste zone, să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, exact ca la Ialta și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Federației Ruse. Nu este interpretarea mea, este exprimarea lor. Recunoașterea de către Occident a unei zone de influență. În egală măsură, evident, această proximitate a NATO ar fi, din perspectiva Federației Ruse, necesar a fi limitată cât se poate de mult, pentru a-și rezolva problemele de adâncime strategică. Adică ei să-și împingă sursa de amenințare, pentru că așa au consacrat în opinia publică această vecinătate, cât mai departe.”

Jurnalist: Să recapitulăm: unu, să fie împărțirea pe sfere de influență, așa cum a fost înainte de căderea blocului comunist, să se revină la situația din 97, adică practic o zonă buffer, adică, nu știu, să fim dați afară din NATO sau ce?

Cristian Diaconescu: ”Nu. Pur și simplu. De exemplu, retragerea forțelor militare americane. Un dezinteres în ceea ce privește asigurarea securității în Marea Neagră, în zona ... în diverse regiuni, spațiul din statele baltice, acolo, peninsula Kaliningrad la 70 de km de anclavarea acelor regiuni. Și acest lucru, după părerea mea, este extrem de complicat și de grav, să nu fie negociat chiar de țările implicate, să existe o decizie...”

Jurnalist: Deci ca la Ialta, să vorbească marile puteri ...

Cristian Diaconescu: ” ... exact! În numele nostru. Am toate argumentele. Sigur, nu pot spune elemente concret din acest punct de vedere, dar am toate argumentele să afirm că Statele Unite a refuzat în acest moment un astfel de aranjament”.

Jurnalist: Când spuneți, a refuzat în acest moment, luăm în calcul că se poate schimba poziția americană?

Cristian Diaconescu: ”În perioada imediat următoare, cum foarte bine dumneavoastră ați menționat, Macron va merge la Washington, Starmer, premierul Marii Britanii, va merge la Washington. Din câte știm noi astăzi, după aceste vizite vor rezulta multe alte contacte, informări reciproce. Ceea ce va prevala în perioada următoare va fi dialogul bilateral, trilateral, regional. Deci, jocul nostru cu politico-diplomatic va fi unul foarte serios și extrem de complex din multe perspective.”

România a fost informată de aliați de cererile Rusiei
Jurnalist: Aceste informații ne-au venit pe canale diplomatice de la Aliați? Ne puteți spune despre cum am aflat noi ce s-a vorbit la Riad, ceea ce, iată, rușii vor o nouă Ialta?

Cristian Diaconescu: ”Da, am fost informați și mulțumesc pentru întrebare, pentru că într-adevăr are o relevanță în ceea ce privește semnificația României dintr-o perspectivă cât se poate de clară, da, le-am primit, nu le-am cerut noi, le-am primit.”

Articol recomandat de sport.ro
Mircea Lucescu amenință cu plecarea de la națională: "Dacă se continuă așa!" A luat și un jucător în vizor
Mircea Lucescu amenință cu plecarea de la națională: "Dacă se continuă așa!" A luat și un jucător în vizor
Citește și...
„Regimul de la Kiev își permite să facă lucruri inacceptabile”. Peskov despre dezacordurile dintre Zelenski și Trump
„Regimul de la Kiev își permite să facă lucruri inacceptabile”. Peskov despre dezacordurile dintre Zelenski și Trump

La un briefing din 20 februarie, secretarul de presă prezidențial rus, Dmitri Peskov, a comentat dezacordurile care au apărut între Donald Trump și Volodimir Zelenski pe fundalul negocierilor ruso-americane.

Răspunsul Rusiei la propunerea lui Viktor Orban de încetare a focului de Crăciun, în Ucraina. Zelenski, nervos după discuție
Răspunsul Rusiei la propunerea lui Viktor Orban de încetare a focului de Crăciun, în Ucraina. Zelenski, nervos după discuție

Rusia nu vrea un armistiţiu, ci mai degrabă o pace în condiţiile sale, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la propunerea premierului ungar Viktor Orban de încetare a focului de Crăciun, informează EFE.

Reacția Kremlinului după acuzațiile de interferenţă a Rusiei în alegerile din România
Reacția Kremlinului după acuzațiile de interferenţă a Rusiei în alegerile din România

Orice acuzaţie de interferenţă a Rusiei în alegerile prezidenţiale din România este nefondată, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, conform Reuters şi EFE.

Ce spune Kremlinul despre Călin Georgescu. Marea necunoscută invocată la Moscova
Ce spune Kremlinul despre Călin Georgescu. Marea necunoscută invocată la Moscova

Kremlinul urmăreşte desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din România, dar nu vrea să facă prognoze, a declarat luni purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de agenţia de stat TASS.  

Kremlinul: Vladimir Putin este deschis unui dialog cu cancelarul german, Olaf Scholz
Kremlinul: Vladimir Putin este deschis unui dialog cu cancelarul german, Olaf Scholz

Preşedintele rus Vladimir Putin este deschis unui dialog cu cancelarul german Olaf Scholz, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmite Interfax preluată de dpa.

 

Recomandări
Putin acceptă propunerea lui Trump cu privire la Marea Neagră. Ce urmărește, de fapt, Rusia în negocierile de la Riad
Putin acceptă propunerea lui Trump cu privire la Marea Neagră. Ce urmărește, de fapt, Rusia în negocierile de la Riad

Discuțiile purtate de luni, la Riad, de negociatorii ruși și americani, au durat mai bine de 12 ore. La final, oficialii celor două delegații nu au oferit detalii privind eventualele concluzii.

România are un deficit de 1,58% din PIB în primele două luni din 2025. Ținta de 7% stabilită cu Comisia Europeană, în pericol
România are un deficit de 1,58% din PIB în primele două luni din 2025. Ținta de 7% stabilită cu Comisia Europeană, în pericol

România a avut un deficit bugetar de 30 de miliarde de lei în lunile ianuarie și februarie 2025. Această sumă reprezintă 1,58% din PIB, asta în condițiile în care Guvernul și-a asumat un deficit de 7% în acest an.

Simulare Bacalaureat 2025 la Matematică. Subiectele și baremele la Mate, publicate în cursul zilei
Simulare Bacalaureat 2025 la Matematică. Subiectele și baremele la Mate, publicate în cursul zilei

Simularea examenului de Bacalaureat 2025 continuă cu proba la Matematică, pentru elevii de la profil real și științe. După încheierea probei, subiectele și baremele de corectate vor fi publicate pe stirileprotv.ro.