Josep Borrell: „Răspunsul militar” al Occidentului la un atac nuclear rus „ar anihila” armata Moscovei

62289445
Getty

Josep Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, a transmis, joi, un avertisment la adresa Kremlinului.

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell (foto articol), a avertizat, joi, că un potenţial atac nuclear al Moscovei asupra Ucrainei va atrage după sine un ''răspuns militar'' al Occidentului atât de ''puternic'' încât ''ar anihila'' armata rusă, motiv pentru care i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin ''să nu blufeze'', transmite EFE, citată de Agerpres.

''Putin nu-şi poate permite să blufeze. Trebuie să fie foarte clar că nici noi cei care sprijinim Ucraina - UE şi statele membre, SUA şi NATO - nu blufăm. Şi orice atac nuclear împotriva Ucrainei va provoca un răspuns, nu nuclear, dar un răspuns militar atât de puternic încât armata rusă va fi anihilată'', a declarat Borrell la un eveniment organizat de Colegiul Europei din Bruges (Belgia).

Borrell, care a prezentat, joi, proiectul-pilot al Academiei Diplomatice Europene prin care blocul comunitar vrea să-şi formeze propriii săi diplomaţi, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că încă mai sunt cinci ţări (inclusiv Rusia - n.r. EFE) care au respins miercuri în cadrul Adunării Generale a ONU rezoluţia de condamnare a anexării de teritorii ucrainene de către Rusia, iar alte 35, între care China, Africa de Sud şi India, s-au abţinut de la vot.

Borrell: „Trebuie să continuăm să acţionăm
 

''Circa 20% din comunitatea globală a decis nici să sprijine, nici să respingă anexările ruse. După mine, sunt prea multe. Suntem mulţumiţi pentru că paharul este destul de plin, dar este în continuare şi un pic gol. Trebuie să continuăm să acţionăm pentru ca lumea să respingă încă şi mai clar acest război'', a declarat Borrell, care a admis că adesea diplomaţia nu înseamnă doar valori, ci şi interese şi dependenţă de Moscova.

Proiectul Academiei Diplomatice Europene are ca scop formarea de viitori diplomaţi ai UE în domenii precum politica externă şi securitatea blocului comunitar. Aceştia ar urma să capete competenţele şi abilităţile necesare pentru ''a impulsiona şi apăra eficient principiile şi interesele'' clubului comunitar pe scena internaţională.

În faţa studenţilor Colegiului Europei, Borrell s-a declarat adeptul reformării Ministerelor de Externe pentru că graniţa dintre ''ceea ce este intern'' şi ''ceea ce este extern'' este tot mai neclară. Şeful diplomaţiei europene a explicat că viitorii diplomaţi ai Uniunii Europene se vor vedea nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea ''într-o nouă ordine de securitate'' şi este de văzut cum se va integra Rusia în această ordine, odată încheiat războiul.

„Fiţi conştienţi de lumea în care trăim, de cât de greu va fi”
 

''Fiţi conştienţi de lumea în care trăim, de cât de greu va fi. Sper ca până să ajungeţi în diplomaţie războiul să se fi încheiat, dar (...) după acest război va exista o perioadă de instabilitate. Rusia post-Putin în această ordine mondială este un subiect asupra căruia persoanele care lucrează în diplomaţie vor trebui să depună multe eforturi'', a apreciat el.

Pentru faza-pilot a Academiei Diplomatice Europene au fost selecţionaţi 42 de tineri diplomaţi care vor participa la un program de nouă luni la campusul Colegiului Europa din Natolin (Polonia) şi cel din Bruges (Belgia), pe parcursul căruia vor vizita ''cu regularitate'' diverse instituţii europene, dar şi alte ''organizaţii relevante'' pentru acţiunea diplomatică a UE, cum este NATO.

Participanţii la proiectul-pilot provin atât din rândul ţărilor membre, cât şi din rândul ţărilor partenere, precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Turcia sau statele din Balcanii de Vest.

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO | Mihaela Evi, apariție spectaculoasă într-o rochie roșie: „Minunată, frumusețe uimitoare”
FOTO | Mihaela Evi, apariție spectaculoasă într-o rochie roșie: „Minunată, frumusețe uimitoare”
Citește și...
Vladimir Putin și Recep Erdogan au început discuțiile în Kazahstan. Turcia vrea să oprească „vărsarea de sânge” din Ucraina

Președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, au început discuțiile la Astana, în Kazahstan.

Ucraina primește un ajutor de urgență de 1,3 miliarde de dolari de la FMI

Ucraina va primi un ajutor de urgență de 1,3 miliarde de dolari din partea Fondului Monetar Internațional, a anunțat miercuri premierul Denys Shmyhal.

Consilier local rus, exilat în Georgia: Elitele ruse vor să se „debaraseze” de Putin, dar „nu ştiu încă cum” să facă asta

Elitele ruse vor „să se debaraseze” de Vladimir Putin, aflat la putere de la începutul anilor 2000, sătule de preşedinţia lui, declară un ales local din Sankt Petersurg, Dmitri Pliuga.  

Recomandări
INTERVIU | Ce spune azi Angela Merkel despre Vladimir Putin și invazia din Ucraina. „Nu există niciun fel de justificare”

Vladimir Putin a distrus ordinea reconstruită cu mari eforturi după al Doilea Război Mondial atunci când a atacat Ucraina, iar încercarea sa de a reface un imperiu care a apus nu are niciun fel de justificare.

Negocieri în spatele ușilor închise pentru învestirea Guvernului. De unde sunt curtați parlamentari pentru voturile decisive

PSD numără vot cu vot pentru ca viitoarea nominalizare de premier să nu fie un nou eșec. Deocamdată, UDMR anunță că-l preferă pe Sorin Grindeanu în locul unui independent. 

Doar două state UE au îndeplinit mai puține ținte din PNRR decât România. Câți bani am reușit să obținem

După cinci ani, a venit momentul bilanțului pentru Planul Național de Reziliență și Redresare. Pare că România stă bine la suma de bani atrasă în total.