Iohannis: este nevoie şi de consolidarea zonei Euro, dar şi a spaţiului Schengen

62201172

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că pentru o Uniune Europeană "mai integrată" este nevoie şi de consolidarea zonei Euro, dar şi a spaţiului Schengen.

Acestea s-ar realiza, în perspectiva președintelui Iohannis, prin aderarea statelor care şi-au asumat pregătirea şi acţionează pentru a deveni membre.

"Pentru o Uniune şi mai integrată, este nevoie şi de consolidarea zonei Euro, dar şi a spaţiului Schengen. Noi vedem această consolidare din perspectiva implementării tratatelor, adică inclusiv prin integrarea acelor state membre, cum este România, care şi-au asumat pregătirea şi acţionează pentru a deveni membre ale spaţiului Schengen şi ale zonei Euro", a spus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că Uniunea Europeană a viitorului este, în viziunea României, un proiect indisolubil legat de ideea de unitate şi solidaritate, iar pentru o Uniune "mai integrată" este nevoie şi de consolidarea zonei Euro şi a spaţiului Schengen.

El a participat, la Palatul Cotroceni, la evenimentul de lansare oficială a dezbaterii naţionale privind viitorul Europei, în cadrul căruia a subliniat importanţa exprimării opiniilor cetăţenilor statelor UE privind modul în care îşi doresc să evolueze acest proiect.

Citește și
Modelul finlandez: „Intră într-un bar și întreabă: «Cine știe să tragă cu arme antitanc?» Toți bărbații se vor ridica”
Modelul finlandez: „Intră într-un bar și întreabă: «Cine știe să tragă cu arme antitanc?» Toți bărbații se vor ridica”

"Suntem cu toţii sub impactul unei crize care ne-a forţat să ne reanalizăm priorităţile, să ne acomodăm şi cu alte provocări decât cele cu care eram obişnuiţi. Cu siguranţă, această nouă realitate îşi pune amprenta asupra întregului exerciţiu de dezbatere privind viitorul Europei. Cu toate acestea, procesul trebuie să rămână fidel ideii fondatoare a Europei. Angajarea în dialog a cetăţenilor trebuie să conducă, în baza propunerilor acestora, la identificarea măsurilor şi a instrumentelor prin care liderii Uniunii Europene să acţioneze în folosul cetăţenilor noştri. O Uniune a viitorului este, în viziunea României, un proiect indisolubil legat de ideea de unitate şi solidaritate europeană în beneficiul tuturor, un proiect în care trebuie să ne preocupe bunăstarea tuturor statelor membre şi a cetăţenilor europeni deopotrivă", a spus şeful statului.

Potrivit lui Iohannis, în lipsa unei acţiuni solidare, a coordonării şi a unui angajament real comun de formulare de soluţii, experienţa crizei generate de COVID-19 ar fi fost total diferită.

"Dacă astăzi cetăţenii europeni au acces la vaccin, dacă economiile europene se pregătesc de relansare, aceste lucruri sunt posibile, în special, datorită capacităţii noastre comune şi a Uniunii în ansamblul său de a se mobiliza şi de a răspunde eficient unei crize fără precedent în istoria proiectului european. Să nu uităm că această criză are nu doar o dimensiune legată de sănătate, ci şi una majoră socio-economică. La peste un an de la începutul pandemiei, datorită acţiunii comune şi solidare europene, datorită angajamentului politic pe care ni l-am asumat prin Planul european de relansare economică, putem fi mai optimişti cu privire la anii următori", a afirmat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a punctat că este nevoie de o consolidare a proiectului european, nu de o reinventare a acestuia, indicând că există elemente esenţiale ale modului european de acţiune, cum sunt principiile fundamentale pe care UE este fondată şi care sunt înscrise în tratate.

"Foarte important, avem la nivel european şi o cultură a cooperării, a construcţiei consensului şi a concilierii dezvoltate în timp, precum şi o capacitate a Uniunii Europene de adaptare post-criză. Toate încercările prin care a trecut Uniunea au generat lecţii învăţate, care, individual sau prin efect cumulativ, au condus la soluţii mult mai bune, care au determinat perfecţionarea politicilor şi a instrumentelor europene. Trebuie să purtăm o discuţie deschisă despre cum să obţinem 'mai multă Europă', valorificând potenţialul Tratatelor Uniunii", a arătat Iohannis.

În opinia sa, rezilienţa strategică a Uniunii Europene trebuie să fie un proces intern de transformare şi construcţie.

"Evitarea blocajelor a fost o lecţie-cheie şi ar trebui să instituim proceduri standard de diagnostic şi corectare pentru a evita lipsa de echipament medical sau de bunuri de bază. Avem nevoie de instrumente şi mecanisme consolidate de gestionare a crizelor", a transmis şeful statului.

Preşedintele Klaus Iohannis a amintit că presiunea pusă de pandemia de COVID-19 asupra sectorului sănătăţii a fost fără precedent, iar dificultăţile cu care se confruntă direct personalul medical din România au fost combinate cu problemele unui sistem care nu a avut investiţii adecvate timp de câteva decenii.

"Situaţii similare au fost şi în alte state membre, ceea ce indică, în mod clar, atât necesitatea de a face investiţii masive, cât şi de a face reformă în beneficiul sănătăţii publice. Avem nevoie să construim o veritabilă Uniune a Sănătăţii, care să asigure că sistemele noastre de sănătate sunt pregătite pentru a răspunde la riscuri", a explicat Iohannis.

Preşedintele a menţionat că e nevoie de o abordare centrată pe cetăţean atunci când sunt proiectate politici şi acţiuni, sens în care a indicat că susţine puternic investiţiile în educaţie.

"Accelerarea tranziţiei duble către digital şi verde necesită eforturi coordonate pentru construcţia rezilienţei sociale. Numai educaţia poate contribui la diminuarea riscului de auto-excludere a cetăţenilor noştri dintr-o Uniune a viitorului", a evidenţiat Klaus Iohannis.

Şeful statului a mai spus că, în plan extern, Uniunea ar trebui să îşi intensifice angajamentul faţă de vecinii săi prin sprijinirea reformelor şi investiţii mai mari.

"Trebuie să stabilim mai multe legături strategice cu partenerii noştri, care să confirme că oferta şi angajamentul Uniunii sunt solide", a completat Iohannis.

El a mai afirmat că doar respectarea valorilor spaţiului european poate proteja de derapaje, inclusiv de cele "inspirate de abordări populiste sau eurosceptice".

"În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că putem să facem şi mai mult, că putem să facem şi mai bine în cadrul proiectului european. O Uniune Europeană mai puternică, mai convergentă şi mai solidară reprezintă cadrul democratic, economic şi social în care România şi cetăţenii români se regăsesc pe deplin, într-o Europă mai bine pregătită să facă faţă transformărilor şi provocărilor viitorului", a conchis preşedintele Iohannis.

Articol recomandat de sport.ro
Stadionul de 23.000.000€ din România prinde contur: ”Sper să fie dat în funcțiune anul acesta”
Stadionul de 23.000.000€ din România prinde contur: ”Sper să fie dat în funcțiune anul acesta”
Citește și...
Modelul finlandez: „Intră într-un bar și întreabă: «Cine știe să tragă cu arme antitanc?» Toți bărbații se vor ridica”
Modelul finlandez: „Intră într-un bar și întreabă: «Cine știe să tragă cu arme antitanc?» Toți bărbații se vor ridica”

Finlanda este mai bine pregătită decât alte țări europene pentru o posibilă confruntare militară cu Rusia, scrie Bloomberg. Iar experiența ei ar putea oferi lecții importante pentru restul Europei.

IEA: Războiul din Iran provoacă cea mai mare perturbare a ofertei de petrol din istorie
IEA: Războiul din Iran provoacă cea mai mare perturbare a ofertei de petrol din istorie

Războiul din Iran provoacă tulburări fără precedent pe piaţa petrolieră, afectând 7,5% din oferta globală şi o parte şi mai mare a exporturilor, a anunţat joi Agenţia Internaţională pentru Energie, transmite Reuters.

Republica Cehă a redus bugetul apărării. Aliaţii trebuie să-şi respecte angajamentele, reacţionează ambasadorul SUA la NATO
Republica Cehă a redus bugetul apărării. Aliaţii trebuie să-şi respecte angajamentele, reacţionează ambasadorul SUA la NATO

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat joi că toţi aliaţii trebuie să-şi respecte angajamentele privind cheltuielile pentru apărare, după ce parlamentul ceh a aprobat un buget pentru 2026 care reduce aceste fonduri.

Recomandări
Ce documente a semnat Volodimir Zelenski la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan: ”Este un moment important în relaţia noastră”
Ce documente a semnat Volodimir Zelenski la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan: ”Este un moment important în relaţia noastră”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se află, joi, în România, într-o vizită oficială. El a fost primit cu onoruri militare de şeful statului român, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, unde a semnat mai multe documente importante.

Guvernul a aprobat bugetul pe 2026. Bani de la stat pentru motorina transportatorilor, salariul minim crește de la 1 iulie
Guvernul a aprobat bugetul pe 2026. Bani de la stat pentru motorina transportatorilor, salariul minim crește de la 1 iulie

Guvernul a adoptat joi seară legea bugetului pe 2026, iar salariul minim va crește de la 1 iulie. În plus, transporatorii vor beneficia de o compansare a creșterii prețurilor la motorină.

Război în Iran, ziua 13. Teheranul amenință: „Orice invazie va face ca Golful Persic să curgă cu sângele invadatorilor”
Război în Iran, ziua 13. Teheranul amenință: „Orice invazie va face ca Golful Persic să curgă cu sângele invadatorilor”

Conflictul din Orientul Mijlociu a ajuns în cea de-a 13-a zi și nu dă semne că s-ar apropia de final. Teheranul atacă în toate direcțiile, iar Israelul declară că ofensiva militară, lansată alături de SUA, va continua "fără limită de timp".