Indonezia a trimis o navă de război în Marea Natuna de Nord pentru a monitoriza o navă chineză de pază de coastă
Indonezia a trimis o navă de război în Marea Natuna de Nord pentru a monitoriza o navă chineză de pază de coastă care a fost activă într-o zonă maritimă bogată în resurse, a declarat sâmbătă şeful naval al ţării despre o zonă revendicată de ambele ţări.
Datele de urmărire a navelor arată că nava, CCG 5901, navighează în Marea Natuna, în special în apropierea zăcământului de gaz Tuna Bloc şi a zăcământului vietnamez de petrol şi gaze Chim Sao, începând cu 30 decembrie, a declarat Iniţiativa Oceanului Indonezian pentru Justiţie, pentru Reuters, scrie News.ro.
O navă de război, un avion de patrulare maritimă şi o dronă au fost dislocate pentru a monitoriza nava, a declarat Laksamana Muhammad Ali, şeful marinei indoneziene, pentru Reuters.
„Nava chineză nu a desfăşurat activităţi suspecte”, a spus el. „Cu toate acestea, trebuie să o monitorizăm pentru că se află de ceva timp în zona economică exclusivă (ZEE) a Indoneziei”.
Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei din Jakarta nu a fost disponibil imediat pentru comentarii.
Convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS) acordă navelor drepturi de navigaţie printr-o ZEE.
Activitatea vine după un acord ZEE între Indonezia şi Vietnam şi aprobarea din partea Indoneziei de a dezvolta zăcământul de gaze Tuna din Marea Natuna, cu o investiţie totală estimată la peste 3 miliarde de dolari până la începerea producţiei.
În 2021, navele din Indonezia şi China s-au supravegheat timp de luni de zile în apropierea unei platforme petroliere submersibile, care făcea evaluări de puţuri în blocul Tuna.
La acea vreme, China a cerut Indoneziei să oprească forajul, spunând că activităţile se desfăşoară pe teritoriul său.
Cea mai mare naţiune din Asia de Sud-Est spune că, în conformitate cu UNCLOS, capătul sudic al Mării Chinei de Sud este zona sa economică exclusivă şi în 2017 a numit zona Marea Natuna de Nord.
China respinge acest lucru, declarând că zona maritimă se află în pretenţia sa teritorială extinsă din Marea Chinei de Sud, marcată de „o linie cu nouă liniuţe” în formă de U, o limită pe care Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga a constatat în 2016 că nu are temei juridic.
