In inima terorii. Marturiile primului jurnalist occidental caruia i s-a permis sa ajunga in spatele liniilor ISIS
Scriitorul german Jürgen Todenhöfer a devenit primul jurnalist occidental caruia i s-a permis sa intre in zonele din Siria si Irak controlate de gruparea Stat Islamic (SI) si sa revina in siguranta de acolo.
Intr-un fragment din cartea pe care a scris-o dupa aceasta experienta, el descrie ceea ce a vazut la Raqqa si Mosul, fiefurile SI din Siria si Irak, si momentul in care a realizat ca soferul sau, avand fata acoperita, era de fapt unul dintre cei mai cautati indivizi din lume, Jihadi John - noteaza luni publicatia britanica The Guardian. Jürgen Todenhöfer a fost insotit in inedita sa experienta, in perioada 7 - 15 decembrie 2014, de catre fiul sau, Frederic, care este fotoreporter.
''Abu Qatadah, un barbat nascut in Germania si convertit la islam, care ne-a intermediat vizita in Stat Islamic, sustine ca afacerile infloresc in SI. Aproape toate magazinele sunt deschise si se vand o multime de bunuri, mai ales in piete. Observam noua constructie. 'In locuri care nu sunt bombardate, viata decurge normal', ne-a spus Qatadah'', marturiseste Todenhöfer, descriind prima etapa a calatoriei sale - cea in teritoriul controlat de SI in Siria.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Qatadah i-a explicat in continuare jurnalistului german faptul ca o taxa de protectie anuala, numita jizya, trebuie platita de fiecare crestin. Ea se ridica la circa 300 de dolari pentru cei saraci si la 600 de dolari pentru cei bogati.
Crestinii sunt printre cei mai bogati locuitori in zona din Irak controlata de jihadisti. In schimb, musulmanii trebuie sa plateasca taxa religioasa, zakat in limba araba, in functie de averea detinuta. Musulmanii bogati platesc o taxa mai mare decat crestinii, iar cei saraci mai putin. Banii sunt folositi pentru programe sociale. In Raqqa (nord-estul Siriei), de exemplu, Stat Islamic administreaza trei spitale. In prezent, SI se finanteaza in mare parte din prada de razboi, vanzarile de petrol sau sumele adunate din zakat.
In realitate, sustine Qatadah, nu exista piete de sclavi asa cum ni le imaginam noi. Sclavii sunt o parte a prazii de razboi si de aceea ei fie devin luptatori, fie sunt vanduti. O femeie de etnie yazidi valoreaza circa 1.500 de dolari, acelasi pret ca al unei pusti Kalasnikov, continua jurnalistul german.
In continuare, Frederic l-a intrebat Abu Qatadah ce fac jihadistii cu cadavrele ostaticilor pe care i-au ucis, cum a fost cazul ziaristului american James Foley. 'Ei sunt ingropati individual sau, mai degraba, bagati in pamant. Undeva'', a raspuns impasibil Qatadah.
''Cererea noastra de a relata in mod liber, fara nicio cenzura, a fost respinsa categoric de superiorii lui Qatadah. Riscul pentru securitate este prea ridicat. O drona are nevoie doar de o singura imagine a unui individ pentru a putea tinti acea persoana si a o ucide. Qatadah ne spune ca nu mai avem voie sa ne plimbam prin Raqqa. Trebuie sa stam in apartament pana plecam spre Mosul. Intreb daca inainte de a pleca putem cel putin sa-l vedem pe ostaticul britanic, jurnalistul John Cantlie, sau pe faimosul calau Jihadi John. Raspunsul lui Qatadah este un 'nu' rasunator'', povesteste in continuare Jürgen Todenhöfer.
Ajunsi la Mosul (fieful SI din nordul Irakului), cei doi sunt instalati intr-un hotel. ''Frederic sta langa mine, alb ca varul. Imi sopteste: 'Nu sunt foarte sigur pentru ca nu pot verifica informatia fara a avea computer, dar cred ca englezul cu masca este Jihadi John'', marturiseste Jürgen Todenhöfer.
''Am calatorit intr-un microbuz catre Mosul, in inima Statului Islamic. Cinci mii de luptatori SI controleaza acest oras, care avea candva o populatie de doua milioane de locuitori. Mosul ni se pare un oras normal, la fel ca alte mari orase din Orientul Mijlociu - trepidant, cu un trafic intens si o mare de oameni pe strazi. Desigur, cand ma uit in jur, nu pot uita ca nenumarati siiti si evrei au fost ucisi in acest oras sau alungati de aici si ca infinit de multi crestini au fugit. Mosul este acum un oras complet sunit'', continua jurnalistul.
Este vizitat apoi locul unde isi desfasoara activitatea 'ISIS Publishing'. Cartile si brosurile realizate acolo vor fi distribuite moscheilor din intregul teritoriu controlat de jihadisti. Cele mai recente brosuri au titlurile 'Cum sa-ti tratezi sclavii', 'Cum sa juri supunere fata de calif' sau 'Cum sa fii un bun luptator al SI'. De asemenea, poate fi vazuta si prima carte publicata oficial de SI, intitulata 'Fiqh al-Jihad (Sa intelegem jihadul).
''In urmatoarele doua zile se adanceste tot mai mult prapastia dintre noi si escortele noastre in Mosul, inainte de a reveni la Raqqa si a incepe lunga asteptare pentru trecerea granitei. In cele din urma, pe 15 decembrie, ne sunt inapoiate telefoanele mobile si suntem lasati sa plecam, in umbra unui turn de observatie turcesc, peste granita'', rememoreaza Todenhöfer.
''La cateva zile dupa revenirea acasa, Frederic ii telefoneaza tatalui sau. 'Recunosti aceasta voce?', intreaba el. ''Vocea pe care o aud este neclara, dar ritmul ei mi se pare familiar - este 'soferul' nostru. Frederic spune 'Este Jihadi John, calaul' '', continua Jürgen Todenhöfer.
Frederic are inca o surpriza. A gasit o inregistrare video pe YouTube difuzata de grupul de hackeri Anonymous, in care vocea lui Jihadi John a fost filtrata de distorsiuni pe cat posibil, pentru a suna ca cea reala. ''Nici nu ne vine sa credem cat de mult suna ca vocea soferului nostru. Imagini cu Jihadi John publicate recent arata o incredibila similitudine cu barbatul pe care l-am vazut - nedeghizat. Nu pot fi sigur 100% si nu as pretinde niciodata asta, dar totul se potriveste - modul in care a parut sa aiba acces la jurnalistul Cantlie, iritarea sa atunci cand am refuzat sa iau parte la show-ul de propaganda cu Cantlie, deghizarea sa absurda zi si noapte si, mai ales, modul in care s-a panicat atunci cand s-a intamplat sa-l zaresc nedeghizat'', conchide jurnalistul german.