Haos în Rusia, după atentatul din Moscova. Oamenii sunt bătuți, arestați și deportați. Naționalitățile vizate
La patru zile după masacrul din Moscova, în Rusia ar fi început represaliile împotriva migranților din mai multe state din Asia Centrală.
Kârgâzstanul a făcut apel la cetățenii săi să nu călătorească în Rusia, unde lucrătorii migranți și vizitatorii din Asia Centrală se confruntă cu o presiune enormă după atentatul terorist din Moscova, soldat cu 139 de morți.
Liderul autoexilat al partidului de opoziție Partidul Renașterii Islamice din Tadjikistan (IRPT), Muhiddin Kabiri, se îndoiește că tadjicii au fost implicați în planificarea și punerea în aplicare a atacului terorist.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
„În spatele acestui atac se află cu siguranță niște agenții de informații și oameni cu experiență. Dacă bărbații tadjici au fost într-adevăr implicați în el, atunci cel mai probabil au fost folosiți ca un instrument. Ei au fost doar persoane de nivelul doi sau trei în această provocare”, a declarat Kabiri.
„Deși autoritățile ruse nu i-au descris pe suspecți ca fiind muncitori migranți, mulți dintre sutele de mii de tadjici care trăiesc în Rusia fac parte din forța de muncă migrantă a țării, despre care Kabiri a spus că a fost lăsată vulnerabilă la diverse influențe de când liderul autoritar al Tadjikistanului, Emomali Rahmon, a marginalizat și întemnițat toți liderii migranților și avocații și activiștii care protejează drepturile muncitorilor tadjici, deoarece îi considera rivali politici”, notează Radio Europa Liberă.
„Ceea ce se întâmplă astăzi cu migranții tadjici - indiferent dacă au fost implicați sau nu în acest atac sau dacă sunt vizați [de atacuri xenofobe] - toate acestea sunt rezultatul... politicilor guvernului tadjik”, a declarat Kabiri, care a părăsit Tadjikistanul după ce partidul său a fost interzis în 2015 de Curtea Supremă ca organizație teroristă.
Peste 1.000 de plângeri, restricții și controale
Bakyt Kadîrov, oficial al Ministerului kârgâz de Externe din Kârgâzstan, a declarat pentru sursa citată, la 25 martie, că autoritățile ruse au desfășurat operațiuni antiteroriste și, prin urmare, își intensifică controalele asupra persoanelor care sosesc și părăsesc Rusia după atacul din 22 martie.
Apărătorul rus al drepturilor omului Valentina Chupik a declarat pentru Radio Europa Liberă că "în ultimele 36 de ore am primit 1.018 plângeri" de la cetățeni din Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan care au declarat că au fost "reținuți ilegal de către poliție".
"Poliția i-a bătut pe unii dintre ei; unii au fost deportați din Rusia", a spus Chupik.
Apărătorul drepturilor de la Bișkek, Aziza Abdirasulova, a declarat, de asemenea, că lucrătorii migranți din Asia Centrală din Rusia s-au trezit supuși unor restricții și controale după atacul terorist.
Mai mulți cetățeni kârgâzi au declarat la că au fost reținuți la sosirea pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova și că sunt reținuți în centrul de detenție al aeroportului împreună cu zeci de cetățeni din Asia Centrală, dintre care cel puțin 11 erau cetățeni kârgâzi, mai notează sursa citată.