Guvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova a fost demis, pentru implicarea în furtul de un miliard de dolari

octavian armasu
Profimedia

Parlamentul Republicii Moldova l-a demis joi pe şeful băncii centrale, Octavian Armaşu, pentru că nu a luat măsuri după imensa fraudă din 2014-2015, când un miliard de dolari a dispărut din sistemul bancar al ţării.

 

Iniţiativa demiterii guvernatorului a fost susţinută de 81 din cei 101 de deputaţi ai parlamentului. Membrii Partidului Socialist, partid de opoziţie favorabil Rusiei, s-au alăturat partidului pro-european Acţiune şi Solidaritate al preşedintei Maia Sandu pentru a asigura un vot de două treimi.

Demiterea lui Armaşu a venit în aceeaşi zi în care în plenul Parlamentului au avut loc audieri privind recuperarea banilor furaţi în frauda bancară. La scurt timp după audieri, PAS i-a cerut lui Octavian Armaşu să-şi dea demisia.

Înainte de vot, şeful Comisiei pentru buget şi finanţe din parlament, Radu Marian, a acuzat banca centrală de obstrucţionarea unei anchete privind frauda şi chiar de protejarea anumitor persoane.

Comisia a ajuns la concluzia că banca centrală, în special preşedintele Armaşu, nu a luat nicio măsură şi i se reproşează sabotarea procesului de recuperare a activelor, angajarea şi menţinerea în funcţie a personalului implicat în frauda bancară şi împiedicarea anchetei privind furtul miliardului, a arătat Radu Marian într-o postare pe Facebook.

Citește și
Michel Hofman
Avertismentul care vine din România: După Ucraina, Putin va ataca Moldova. ”Vom contraataca dacă va fi necesar”

El a precizat că banca a ignorat în repetate rânduri solicitările procurorilor şi anchetatorilor, care au fost nevoiţi să recurgă la percheziţii şi confiscarea documentelor.

Armașu, numit guvernator sub influența fugarului Plahotniuc

Deputaţii PAS - partidul de guvernământ - l-au criticat pe guvernator că nu a luat măsuri pentru a recupera resursele financiare furate. În mod special, parlamentarii s-au arătat nemulţumiţi de faptul că Armaşu nu i-a suspendat pe angajaţii Băncii Naţionale care sunt învinuiţi în dosarul „frauda bancară”.

La rândul său, Octavian Armaşu a motivat că nu dispune de pârghii pentru a suspenda activitatea persoanelor respective, relatează NewsMaker.

Octavian Armaşu a preluat conducerea Băncii Naţionale a Moldovei din 30 noiembrie 2018, pe un termen de 7 ani.

Candidatura lui Armaşu a fost propusă de preşedintele Parlamentului de la acea vreme, Adrian Candu. Propunerea a fost susţinută de 54 de deputaţi. Armaşu a fost numit într-o perioadă când aproape toate aspectele politicii moldoveneşti se aflau sub influenţa omului de afaceri Vlad Plahotniuc, una dintre presupusele figuri din spatele fraudei.

Armaşu a fost demis după doi ani de discuţii şi încercări eşuate de a recupera o parte din banii care au fost sustraşi din sistemul bancar şi scoşi din Moldova. Suma se ridica la 12% din produsul intern brut al Moldovei la acea vreme.

Doi dintre cei care se presupune că ar fi fost autorii fraudei, Vlad Plahotniuc şi omul de afaceri Ilan Şor, sunt încă în libertate. Ambii condamnaţi la închisoare, ei au fugit în străinătate şi se află pe lista persoanelor sancţionate de SUA, Canada, Marea Britanie şi UE. Ilan Şor s-ar afla în Israel. Plahotniuc a fugit din ţară în 2019, iar locul unde se află acesta rămâne necunoscut.

Instituțiile financiare internaționale as-au opus demiterii lui Armașu

Maia Sandu, aleasă în 2020 pe baza promisiunii de a elimina corupţia şi de a se apropia de curentul european, a luat în considerare în repetate rânduri demiterea lui Armaşu, dar instituţiile financiare internaţionale, esenţiale în furnizarea de finanţare pentru Moldova, au considerat menţinerea sa la conducerea băncii ca fiind vitală pentru stabilitate, notează Reuters.

Surse bancare, care au vorbit sub rezerva anonimatului, au declarat că procurorii au prezentat dovezi convingătoare privind faptul că diverse instituţii, inclusiv banca centrală, au împiedicat ancheta, iar acest lucru i-a determinat pe membrii parlamentului să îşi unească forţele pentru a asigura demiterea lui Armaşu.

Omul de afaceri pro-rus Ilan Şor, condamnat în absenţă în acest an la 15 ani de închisoare pentru rolul său în scandal, a fost implicat din exil în organizarea protestelor antiguvernamentale. Partidul care îi poartă numele a fost declarat ilegal de Curtea Constituţională.

Luna trecută, Maia Sandu a acuzat Rusia că a "cumpărat" alegători la alegerile locale prin direcţionarea de fonduri către "grupuri criminale" conduse de Şor.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Republica Moldova schimbă abrevierea din epoca sovietică pentru aeroportul din Chişinău.
Republica Moldova schimbă abrevierea din epoca sovietică pentru aeroportul din Chişinău. "Să scăpăm de moștenire"

Republica Moldova îşi va modifica abrevierea internaţională de trei litere pentru aeroportul din Chişinău, a anunţat, miercuri, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

Avertismentul care vine din România: După Ucraina, Putin va ataca Moldova. ”Vom contraataca dacă va fi necesar”
Avertismentul care vine din România: După Ucraina, Putin va ataca Moldova. ”Vom contraataca dacă va fi necesar”

După Ucraina, următoarele ținte ale Kremlinului ar putea fi Moldova și țările baltice, a avertizat șeful armatei belgiene, Michel Hofman, aflat într-o vizită în România.

Rusia fabrică tot mai multe arme și amenință Moldova, Georgia şi statele baltice. Avertismentul Germaniei
Rusia fabrică tot mai multe arme și amenință Moldova, Georgia şi statele baltice. Avertismentul Germaniei

Boris Pistorius, minsitrul german al Apărării, a avertizat că Rusia şi-a mărit considerabil producţia de armament şi ameninţă Moldova, Georgia şi statele baltice.

Reacţia Rusiei la decizia UE de a începe negocieri de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. Pe cine laudă Kremlinul
Reacţia Rusiei la decizia UE de a începe negocieri de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova. Pe cine laudă Kremlinul

Rusia consideră că decizia Uniunii Europene de a deschide negocieri de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova este o una politizată care ar putea destabiliza blocul european.

Kremlinul: Aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova ar putea destabiliza Uniunea Europeană
Kremlinul: Aderarea Ucrainei şi Republicii Moldova ar putea destabiliza Uniunea Europeană

Rusia consideră vineri că decizia Uniunii Europene de a deschide discuţiile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova este una politizată ce ar putea destabiliza blocul, în timp ce aceste două ţări "nu îndeplinesc criteriile".

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.