Groenlanda refuză să devină un gigant minier. De ce nu acceptă exploatarea în masă a resurselor rare

62157981

Deși are un potențial uriaș în extracția resurselor minerale critice, Groenlanda nu vrea să devină un gigant minier. Ministrul Resurselor spune că obiectivul este menținerea a doar 5–10 mine active, pentru a proteja mediul și comunitățile locale.

„Avem deja proiecte promiţătoare în desfăşurare: grafit, aur, cupru, nichel, molibden şi pământuri rare. Dar nu avem nevoie ca întreaga insulă să fie acoperită de mine”, a spus Nathanielsen, ministrul pentru Afaceri şi Resurse Minerale al Groenlandei, pentru CNBC.

În prezent, Groenlanda are doar două mine active, dar potenţialul geologic este uriaş: un studiu realizat în 2023 de Serviciul Geologic al Danemarcei şi Groenlandei (GEUS) a arătat că 25 dintre cele 34 de materii prime critice recunoscute de Comisia Europeană se regăsesc pe teritoriul insulei.

Groenlanda respinge presiunile internaționale

În pofida presiunilor internaţionale şi a interesului tot mai mare al SUA şi UE de a reduce dependenţa faţă de China în privinţa pământurilor rare, autorităţile din Groenlanda menţin o poziţie precaută.

Recent, compania americană Critical Metals Corporation a primit o scrisoare de interes din partea Export-Import Bank of the United States pentru un împrumut de 120 de milioane de dolari, destinat dezvoltării minei Tanbreez din sudul insulei.

De asemenea, un consorţiu danezo-francez a primit o licenţă pe 30 de ani pentru exploatarea anortozitului, o rocă bogată în aluminiu, în vestul Groenlandei.

CEO-ul companiei miniere Amaroq, Eldur Olafsson, a descris Groenlanda ca fiind ”un teritoriu excepţional” pentru operaţiuni miniere, lăudând atât geologia unică, cât şi regimul de reglementare bazat pe principiile nordice.

El a adăugat că, în viitor, Groenlanda ar putea urma modelul Islandei şi ar putea deveni un stat independent, sprijinit de ţările nordice şi de SUA.

Oficialii locali subliniază că susţinerea publicului pentru industria minieră depinde în mod direct de respectarea standardelor înalte de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG).

„Dacă începem să facem compromisuri în acest sens, vom pierde şi sprijinul oamenilor. Iar asta nu ne permitem”, a avertizat ministrul Nathanielsen.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Statul care a renunțat complet la WhatsApp pentru comunicarea oficială. Ce a forțat luarea acestei decizii

Guvernul scoţian renunţă la utilizarea WhatsApp şi a altor servicii de mesagerie „non-corporate” pentru desfăşurarea activităţilor oficiale pe dispozitivele mobile guvernamentale.

Tensiuni majore în Orientul Mijlociu. Israelul este pregătit pentru o campanie de durată împotriva Iranului

Israelul este pregătit pentru o campanie de durată împotriva Iranului. Scopul este de a elimina un pericol existențial, a anunțat, vineri, șeful Statului Major al armatei de la Ierusalim.

Un oraș din SUA a creat o bibliotecă pentru câini. Locul de joacă a devenit viral și aduce bucurie patrupezilor

Într-un orășel din Statele Unite, localnicii au creat, cu sprijinul autorităților, un adevărat paradis pentru câini. Locul de joacă este plin de mingi de tenis și de tot soiul de bețe, mai mici sau mai mari, fix pe placul prietenilor necuvântători.

Recomandări
Telefoanele mobile ar fi contribuit la rezultatele slabe ale elevilor la PISA. Ce reguli au fost introduse în România

Telefoanele mobile și alte instrumente digitale, folosite excesiv, ar putea fi de vină pentru rezultatele proaste ale elevilor la testele internaționale PISA.

Câștigă 7.000 de lei pe lună, dar cumpără mâncare dintr-un magazin social. „Suntem patru membri. Traiul este tot mai greu”

Impulsionate de legea împotriva risipei alimentare magazinele și restaurantele donează tot mai des mâncarea și produsele care nu se vând. 

Război pentru apa din Dunăre. Austria acuză Ungaria că ia prea mult din fluviu pentru centrala nucleară de la Paks

Austria acuză Ungaria că a construit ilegal barajul de pe Dunăre, menit să devieze mai multă apă către centrala nucleară de la Paks. Viena a reclamat lucrările la Bruxelles, în timp ce Budapesta îi transmite să fie mai atentă cu ”problema azbestului”.