Gestul făcut de Vladimir Putin înainte de discuția cu Donald Trump. Ce a vrut să transmită liderul de la Kremlin
Donald Trump a vorbit la telefon cu Vladimir Putin. A încercat să îl convingă să accepte un armistițiu în Ucraina și să facă, astfel, primii pași către oprirea războiului. După prima oră, Casa Albă a anunțat că „discuția decurgea bine”.
Această convorbire cu mize uriașe reprezintă un test al abilităților lui Trump de a-și îndeplini promisiunile, dar și al relației sale cu liderul de la Kremlin.
Ca să arate că el dictează termenii, Putin a ridicat receptorul mult mai târziu față de ora anunțată chiar de purtătorul său de cuvânt. Și asta pentru că s-a întâlnit cu industriașii și antreprenorii ruși, semn că avea ceva mai important de făcut decât să discute soarta Ucrainei cu liderul Americii.
„Multe elemente ale unui acord de pace în Ucraina au fost deja convenite (cu Rusia), dar mai rămân numeroase aspecte de discutat. Fiecare săptămână aduce 2.500 de soldaţi morţi de ambele părţi, şi asta trebuie să se termine ACUM.” Așa sună mesajul postat de Donald Trump cu doar câteva ore înainte de discuția cu Vladimir Putin. Altfel zis, liderul american și-a propus să-i smulgă lui Putin acordul pentru un armistițiu total și imediat.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Există, firește, niște înțelegeri prealabile. Dar încă sunt de discutat multe chestiuni legate de normalizarea relațiilor noastre bilaterale, dar și de criza ucraineană.”
Donald Trump, președintele SUA: „Singurul motiv pentru care m-am implicat în toată povestea asta dintre Rusia și Ucraina este unul umanitar. Sunt omorâți o groază de oameni acolo și a trebuit să silim Ucraina să facă ce trebuie (n.r. să accepte un armistițiu).”
Cristian Pârvulescu, politolog: „Această discuție va permite negocieri mult mai clare între părți. Cu siguranță, așa cum sugerau și ucrainenii, rușii vor avea pretenții greu de acceptat. Vladimir Putin spune: „Sunt dispus să accept așa-numitul armistițiu, încetare a focului, dar am unele rezerve.” Ei bine, rezervele acelea s-ar putea să fie mai importante decât toată încercarea de a găsi compromisuri, pentru că, până la urmă, în amănunte stă o pace durabilă și justă.”
Condițiile puse de Rusia pentru a face pace
Condițiile puse de Moscova pentru acceptarea unei încetări a focului reiau poziția binecunoscută a Rusiei privind „cauzele profunde” ale conflictului. Formula face trimitere atât la chestiunile teritoriale, cât și la elemente geopolitice, precum excluderea aderării Ucrainei la NATO și o nouă arhitectură de securitate europeană.
Dacă, referitor la cele patru regiuni ucrainene anexate în septembrie 2022 – Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk – mai este loc de discuții, în ceea ce privește peninsula Crimeea, administrația Trump ar lua deja în calcul să o recunoască drept teritoriu rusesc ca parte a oricărui acord de pace. Cel puțin așa susține platforma americană de știri Semafor, care citează surse de la Casa Albă.
Un alt indiciu al faptului că Washingtonul acceptă fără negociere pretențiile Moscovei este că Trump a retras Statele Unite dintr-un grup multinațional care investighează crimele de război comise de ruși în Ucraina.
Trump și Putin au discutat astăzi despre teritorii și împărțirea unor active. Unul dintre aceste active este centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată sub control rusesc din martie 2022.
Nick Paton Walsh, CNN: „Nu știm exact în ce stare se află, dar în jurul acesteia au fost mai multe incidente în ultimii ani. Vrea Ucraina să o recupereze? Însă Rusia pare să o fi conectat deja la rețeaua sa energetică. Activele pomenite pot însemna și sutele de miliarde de dolari și euro înghețate în prezent în bănci europene, bani despre care europenii spun că ar putea fi folosiți pentru reconstrucția Ucrainei sau consolidarea armatei ucrainene. Poate că Putin i-a spus lui Trump că le vrea înapoi. Și ar putea fi foarte dificil pentru restul partenerilor NATO să accepte ca rușii să-i recapete și să-i folosească pentru a-și reface forțele.”
Intențiile lui Vladimir Putin, puse la îndoială de europeni
Atât liderii europeni, cât și analiștii occidentali au însă îndoieli serioase că Vladimir Putin este dispus să accepte încetarea focului.
Michael Clarke, expert în securitate: „Întrebarea care se impune este următoarea: cum se retrag cei 15.000 de soldați ucraineni trimiși în regiunea rusă Kursk? Unde vor fi redistribuiți cei 60.000 de soldați ruși mobilizați în Kursk? Bănuiala mea este că vor fi trimiși în zona Pokrovsk. În această zonă, care include Pokrovsk, Chasiv Yar și Konstantinovka, rușii vor neapărat câștiguri strategice. Iar acesta ar fi încă un motiv pentru care Vladimir Putin nu dorește prea curând un armistițiu de 30 de zile.”
Nick Paton Walsh, CNN: „Acest teritoriu a fost intens disputat. Satele mici de aici au fost scena unor lupte crâncene, mii de vieți pierdute, iar un câștig important a fost de doar 10 kilometri în ultimul an, sau cam așa ceva. Așadar, ideea că oricare dintre părți ar renunța brusc la teritorii mari la masa negocierilor mi se pare puțin fantezistă. Dar trebuie să ne amintim că, pentru ucraineni, această regiune este vitală. Ultimele sate și așezări din estul Ucrainei sunt esențiale, pentru că, dincolo de ele, nu mai există prea multe localități până când ajungi la marile centre populate ale Ucrainei. Deci, le-ar oferi rușilor o rampă de lansare pentru o nouă invazie.”
Donald Tusk, mesaj pentru Donald Trump
În ajunul discuției telefonice dintre liderii american și rus, premierul polonez Donald Tusk, a cărei țară exercită președinția semestrială a Uniunii Europene, i-a transmis un mesaj președintelui Trump.
„Dragi aliați, ancheta procuraturii lituaniene a confirmat suspiciunile noastre conform cărora responsabile pentru incendierea centrelor comerciale din Vilnius și Varșovia sunt serviciile secrete militare ruse!”, a scris Donald Tusk pe rețeaua X.
Însă actuala administrație americană nu pare să pună preț pe sugestiile, sfaturile ori mustrările venite din partea europenilor.
