De asemenea, orașele Duisburg, Hagen, Dortmund și Gelsenkirchenau au impus și obligația de părăsire a țării.
55% dintre românii și bulgarii care locuiesc în Hagen primesc ajutoare sociale
Retragerea prestațiilor este posibilă dacă se poate demonstra că activitatea desfășurată nu asigură existența sau contribuie insuficient la întreținerea proprie. În acest caz, libertatea de circulație a lucrătorilor, aplicabilă cetățenilor UE, poate fi retrasă de municipalități, conform legislației europene, arată Westdeutscher Rundfunk.
Numai în Hagen trăiesc aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, mulți dintre ei romi. Peste jumătate — 55% — sunt beneficiari ai ajutorului social. Acest lucru costă orașul Hagen aproximativ zece milioane de euro pe an, estimează noul primar, Dennis Rehbein (CDU).
„Dar imigrația direcționată către sistemele sociale — și aceasta există cu siguranță — provoacă respingere pe scară largă. Oamenii sunt clar împotrivă, iar chiar persoane cu background migrațional îmi spun că trebuie să acționăm. Nu este corect, pentru că unii au construit ceva aici și au muncit din greu, iar acum văd că pentru alții este mai ușor.”
Cinci ore de muncă pe săptămână, prea puțin
Cu toate acestea, Hagen a retras ajutoarele sociale doar de trei ori anul trecut. Rehbein este de puțin timp în funcție și intenționează să folosească mai des acest instrument pe viitor. De aceea, el solicită UE să ridice pragurile existente.
„În prezent, regula UE spune că oricine lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerat angajat și are dreptul la prestații sociale. Este mult prea puțin. Sunt câteva sute de euro pe lună, suficient doar pentru a fi considerat angajat, dar nu poți trăi din asta în Germania.”
Ajutoare sociale retrase des
În alte orașe din bazinul Ruhr, ajutoarele sociale au fost retrase mult mai des: Dortmund a avut 116 cazuri, Gelsenkirchen 506, iar Duisburg chiar 556. Diferențele nu se explică doar prin mărimea orașelor.
Municipalitățile au marjă de apreciere. Biroul pentru imigrări din Gelsenkirchen ia decizii mai dure: cine nu câștigă cel puțin o treime din necesarul de trai este exclus din sistem.
Un șef de echipă din cadrul biroului pentru imigrări din Gelsenkirchen, care a dorit să rămână anonim, a declarat pentru WDR:
„Aceste venituri nu sunt suficiente pentru a stabili statutul de angajat. Atunci emitem o decizie de pierdere a dreptului de ședere pentru părinți și copii, iar întreaga familie este obligată să părăsească țara.” Instanțele au confirmat în mod repetat această practică.
Autoritățile nu au voie însă să pornească de la suspiciuni generale. Verificările sunt permise doar dacă există informații concrete de la alte instituții.
